Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeană, prevede, dincolo de direcțiile asumate pentru absorbția celor 29 de miliarde de euro, și un set de reforme fiscale de implementat până la finalul anului 2026. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut luni la București de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Florin Cîțu. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Fit for 55, proiectul mamut prin care Comisia Europeană își propune combaterea schimbărilor climatice, poate afecta grav economia României. (Foto: Nicolas Maeterlinck/ AFP / Profimedia)

„PNRR are o componentă importantă de împrumuturi, componentă la care multe țări nu au apelat, dar noi am încercat să convingem că avem capacitatea să utilizăm tot banii fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României”, a afirmat premierul. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Planul național al României solicită un buget mai mare cu mult decât cel care ar reveni României și mă aștept ca această prioritizare să presupună, per ansamblul planului, o aducere în limitele bugetului sau aproape de limita bugetului alocat”, a afirmat Adina Vălean, într-un interviu care va fi publicat integral pe Republica la ora 21:00.

Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri. (Foto: Ozan KOSE / AFP / Profimedia)

România, față în față cu un potențial „Plan Marshall”. ( Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

Comisia Europeană aprobat o investiţie în valoare de 875,5 milioane euro de la Fondul de Coeziune pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti, informează Agerpres.

Alături de Milano, Valencia, Viena și alte 8 orașe europene, Cluj-Napoca este în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării în 2020 și ar putea câștiga 1 milion de euro, a anunțat Reprezentanța în România a Comisiei Europene. Foto: Facebook Municipiul Cluj-Napoca

Câteva principii și măsuri fără de care, de fapt, nu avem și nu vom avea nimic în realitate. Momentan sunt „bani și idei pe hârtie”. Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Summitul UE de la Bruxelles este o fotografie destul de apropiată a momentului critic în care se află Uniunea. (Foto: presidency.ro)

Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar și la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 și a sprijini redresarea economică, dar și obiectivele de mediu ambițioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intențiile lăudabile, costuri considerabile. (Foto: Maria Laura Antonelli/AGF / Shutterstock Editorial / Profimedia)

„Orice finanțare europeană a fost, este și va fi o șansă pentru noi. Nu am datele la nivel național, dar vă dau datele orașului Oradea. Gândiți-vă că din 3 lei investiți într-un an, 1 leu a fost din veniturile noastre, iar 2 lei au fost alocările europene. Doi lei din trei lei investiți într-un oraș, al zecelea oraș din România, au fost reprezentați de banii europeni”, spune Ilie Bolojan.

Motivul pentru care cadrul temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară.

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat într-un interviu pentru Hotnews că România va putea facă cu acești bani „aproape orice are nevoie să facă”. (Foto: Olivier Hoslet/ AFP / Profimedia)

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a găzduit luni o campanie la nivel global, în care liderii lumii și-au luat angajamentul că vor dona 7,4 miliarde de euro pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a unui vaccin împotriva Covid-19 și de diagnosticare și tratare a bolii.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat joi România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București, scrie G4Media. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Persoanele în vârstă ar putea rămâne izolate „până la sfârșitul anului” pentru a evita riscul infectării cu noul coronavirus, a declarat Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat ziarului german „Bild”. ( Foto Guliver/Getty Images)

România devine prima țară din Uniunea Europeană care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a Uniunii Europene, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu pentru TVR. Prima tranșă de ventilatoare a fost deja contractată și urmează să ajungă în țara. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Din cei 1 miliard de euro pe care CE îi va direcționa către România, 483 de milioane de euro vor proveni din renunțarea în acest an la obligația de a le solicita țării noastre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Foto Guliver/Getty Images

„Cu cât sunt mai puține călătorii, cu atât vom controla mai bine răspândirea virusului”, spune Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Klaus Iohannis îi cere imperativ premierului Viorica Dăncilă să facă de urgență o nouă nominalizare pentru portofoliul de comisar european, doar după acordul președintelui României și cu avizul Parlamentului. (Foto presidency.ro)

Criticată pentru birocrație, pentru lentoarea în luarea deciziilor, pentru negocierile politice și compromisurile la care se ajunge în unele situații, Uniunea Europeană se dovedește, totuși, un filtru foarte bun. (Foto: Inquam Photos)

Rovana Plumb nu poate fi comisar european. Candidatura ei a fost respinsă joi cu 15 voturi din 24 în Comisia Juridică a Parlamentului European. (Foto Inquam Photos)

Mă înspăimântă perspectiva că într-un viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, criterii precum genul, rasa, religia, orientarea sexuală, clasa socială, vor înlocui în procesul de selecție criteriile de competență, integritate, experiență. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Totuși, oamenii percepuți sau dovediți ca adversari ai statului de drept sau ai justiției nu ar fi putut fi propuși pentru a fi comisari ai Comisiei Europene dacă nu ar exista percepția că principiile care i-au unit pe fondatorii Uniunii Europene s-au erodat sau au devenit mai laxe. (Foto Guliver/Getty Images)

Candidatura fostului europarlamentar PSD Ioan Mircea Paşcu la postul de comisar european fără portofoliu va fi retrasă. (Foto Facebook/Ioan Mircea Pașcu)

Lista portofoliilor pe țări din viitoarea Comisie Europeană. (Foto Guliver/Getty Images)

Instalarea în funcție a unui comisar european fără portofoliu i-ar costa pe contribuabilii europeni un milion de euro, sumă ce nu poate fi justificată din punctul de vedere al principiului bunei gestiuni financiare. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut publică lista propunerilor acceptate pentru funcția de comisar european. Printre acestea se află și cea a României, care a propus-o pe Rovana Plumb. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a spus că de la ultima sa vizită în România lucrurile s-au schimbat în ceea ce privește situația sistemului judiciar.

„Numai țara îl poate convinge pe un om să se întoarcă. Am un total respect pentru oamenii care au părăsit România și au hortărât să nu se mai întoarcă, pentru că știu că au fost niște decizii sfâșietoare. Sunt convinsă că nu le-au luat așa, la o bere, gata, plec”, spune Angela Cristea, șefa Delegației Comisiei Europene în România.

„În România nu prea avem eurosceptici. Noi avem un sondaj de opinie foarte recent din care reiese că o majoritate a românilor consideră că aderarea la UE a adus beneficii în toate domeniile: nivel de trai, locuri de muncă, posibilitatea de a studia, de a călători, libertatea, protecția mediului. Peste 50 la sută dintre români spun că în toate aceste domenii a ajutat faptul că România a aderat la UE”, spune Angela Cristea, șefa Delegației Comisie Europene în România. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Consiliul UE a adoptat miercuri măsuri ambițioase pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene. (Foto Guliver/Getty Images)

„Au fost întâlniri la nivel înalt la Comisia Europeană, la Parlamentul European și la Direcția Generală pe Justiție, care răspunde de implementare a MCV. Concluziile mele personale pe care le-am tras sunt că la nivel european nu se mai tolerează nici un fel de act normativ prin care se încalcă independența justiției și domeniul anticorupție”, spune judecătorul Cristi Dănileț.

Reprezentanții Uniunii Europene fac în aceste zile cunoștință cu fake-news-ul împrăștiat național la televizor, pe rețelele de socializare, pe panourile outdoor și în pliantele distribuite pensionarilor. Ieri, într-o zi extrem de tensionată din lunga bătălie pentru statul de drept din România, contul lui Frans Timmermans a fost asaltat de trolli.

Actul terorist al Secției pentru Terorizarea Magistraților nu a reușit. Deocamdată.

La începutul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Viorica Dăncilă a lansat o serie de atacuri aurpra tuturor celor care și-au exprimat îngrijorarea față de asaltul asupra justiției din România și au criticat Guvernul de la București.

„Nu am putut constata că România se află din nou pe calea cea bună”, a spus prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, după discuția despre situația statului de drept din România, care a avut loc miercuri în ședința Colegiului Comisarilor.

Comisia Europeană va discuta miercuri despre situația statului de drept în România. (Foto Guliver/Getty Images)

„Problema pentru mine este că, de la publicarea raportului MCV, nu am văzut progrese, am văzut doar un refuz al documentului Comisiei din partea Guvernului român”, a spus luni prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cu prilejul anului nou, guvernul Dragnea bagă noi membri în statul paralel: Comisia Europeană și Banca Națională a României.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a criticat Guvernul de la București în ajunul președinției rotative a UE. „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”, a spus Juncker. (Foto: stiripesurse.ro)

Din cele 8 cerințe cu privire la Justiție, pe care Comisia Europeană le transmite imperios României, rezultă, cât se poate de limpede, că așa-numitul „Stat Paralel” este chiar Uniunea Europeană? Care, potrivit senatorului PSD Șerban Nicolae, ne dă o lovitură de stat mai tare decât cea din 10 august?

Președintele Klaus Iohannis a comentat marți criticile dure la adresa României, care apar atât în rezoluția Parlamentului European, cât și în raportul MCV. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că România nu este pregătită pentru a prelua preşedinţia Consiliului UE. (Foto: Facebook/Klaus Iohannis)

Comisia Europeană a decis pe 8 noiembrie 2018 respingerea cererii de derogare în vederea aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA înaintată de România. (Foto: Guliver/Getty Images)

Comisarul european Corina Crețu denunță atacurile „șocante” la adresa ei, „ca la un semnal”, după ce a vorbit de prețul studiului de fezabilitate al spitalelor regionale. (Foto: Facebook/Corina Crețu)

„Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri”, a spus luni comisarul european Corina Crețu. (Foto: Guliver/Getty Images)

Premierul Viorică Dăncilă a acuzat, în finalul dezbaterii din Parlamentul European, dezinformările privind situaţia din România şi a susţinut că Guvernul pe care îl conduce ”este iubit de români” şi se bucură de o largă susţinere populară. (Foto: Gov.ro)

Distinsul economist Andrușcă va prelua ștafeta în ECOFIN, unul dintre cele mai importante consilii, de la doamna Margarete Schramböck, actualul ministru austriac pentru afaceri economice și digitale, doctor în economie la Universitatea din Viena, cu o modestă carieră profesională în spate (fost președinte/CEO a mai multor companii de top precum A1 Telekom Austria, Dimension Data, Service Director pentru Alcatel etc.).

„Nu vedem progrese, vedem paşi înapoi şi asta ne îngrijorează foarte mult.” (Foto: Guliver/Getty Images)

Decizia Parlamentului European marchează o schimbare de strategie a Uniunii față de statele-problemă... (Foto: Guliver Getty Images)

Premierul Viorica Dăncilă a trimis către Comisia Europeană o scrisoare în limba română, în care susține că, în timpul mitingului din 10 august, forțele de ordine au acționat legal, pentru oprirea violențelor și că președintele Klaus Iohannis a făcut apel la continuarea protestelor. (Foto: Digi24)

Acum, toți europenii își dau ceasul înainte cu o oră în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Numai că, în ultimele luni, Comisia Europeană a primit solicitări din partea Parlamentului European, a unor state membre, precum și din partea cetățenilor, de a reevalua acest sistem. Este clar deja că avem nevoie de o singură regulă la nivelul UE: fie schimbăm cu toții ora de două ori pe an, fie nu o mai face nimeni. (Foto:Guliver/Getty Images)

Banii europeni vor fi condiționați de respectarea statului de drept, potrivit unei propuneri de buget pentru perioada 2021-2027, prezentate miercuri de Comisia Europeană în Parlamentul European. (Foto: Guliver/Getty Images)

Vrem ca ce s-a făcut în România în domeniul luptei anticorupției să nu fie reversibil, a spus joi la București Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Imaginea acestei femei din politica românească cu mâinile dornice să pipăie ceva strălucitor și cerceii din stropi de ploaie ai lui Ska Keller mi-a spus din nou cine suntem, dar mai ales, cine vrem sa devenim. (Foto: Rareș Helici)

Din ziua de azi vreau să vă reproduc două gesturi care ne arată unde suntem. (Foto: presidency.ro)

Președintele Comisiei Europene a declarat, în timpul unei conferințe comune de presă susținute cu președintele Klaus Iohannis la Bruxelles, că este foarte bine informat în ceea ce privește deciziile referitoare la statul de drept luate în România. (Foto: Presidency.ro)

„Guvernul ia bani de la investiții și îi pune la consum. La anul, când sunt fonduri europene și când mă aștept să curgă, Guvernul va trebui să pună suficienți bani pentru cofinanțare, pentru investiții în bugetul național”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2018, europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP/PPE), potrivit Hotnews.ro. (Foto: Facebook/Siegfried Mureșan)

O molimă bântuie Europa. Și nu la naționalism mă refer… Pentru că naționalismul este doar unul dintre, simptomele unei probleme mult mai profunde, care erodează viitorul Europei, care decimează populația României. (Foto Guliver/Getty Images)

„Din perspectivă logică, dacă ar fi fost obligatorie o astfel de taxă de solidaritate printr-o reglementare europeană și noi nu am fi respectat-o până acum, atunci ar însemna că ar fi fost deschise proceduri de infringement nu numai pentru România, ci și pentru toate statele membre care nu ar fi respectat această obligație”. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toată onestitatea este: în ce măsura poate o declarație politică precum cea a d-lui Juncker să anuleze diferențele mari de dezvoltare economică și de calitate a guvernanței care separă România de restul Europei?

Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a propus miercuri ca la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE să se țină un summit european la Sibiu, potrivit Reuters.

Fostul premier Dacian Cioloș i-a răspuns într-un mesaj pe Facebook liderului PSD Liviu Dragnea după ce acesta l-a îndemnat pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să discute cu Dacian Cioloș despre depășirea deficitului bugetar, pentru că oricum „se întâlnesc foarte des".

Peste tot în Europa vedem o ascensiune a partidelor eurosceptice care sugerează amplificarea unei anumite stări de spirit. (Foto Guliver/Getty Images)

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat în Parlamentul României pentru a susține o alocuțiune, l-a salutat într-un mod inedit pe fostul președinte al României, Traian Băsescu, pupându-l pe creștet. (Foto captura video)

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni că la jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020 România se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, potrivit News.ro. (Foto gov.ro)

„Să-mi spuneţi că sunt ipocrită pentru că nu cred în comunism nu este drept. Nu este drept” (Foto Guliver/Getty Images)

Premierul Sorin Grindeanu a declarat marți la Europa FM că datele pe care le are după deciziile de creștere a salariilor și pensiilor și măsurile de reducere a fiscalității nu îl fac să aibă motive să fie pesimist. (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

Întrebat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 dacă ar fi înțelept pentru România să accepte o Europă cu mai multe viteze, președintele Senatului spune că impresia lui este că „decizia a fost luată”. (Foto Guliver/Getty Images)

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri o „Cartă Albă" despre viitorul Uniunii Europene, în care a detaliat cinci scenarii de reforme pentru unitatea blocului comunitar, după Brexit.(Foto Guliver/Getty Images)