Sursa foto Banatul Azi
În 2004, guvernul PSD vindea pachetul majoritar deținut la Petrom austriecilor de la OMV. În acest fel, Petrom s-a transformat dintr-o gaură neagră a economiei românești, o companie căpușată de interesele unor moguli, într-o companie cu performanțe de excepție. OMV Petrom susține locuri de muncă și plătește anual taxe la bugetul de stat de ordinul miliardelor de lei. Compania este condusă astfel încât s-a transformat dintr-o gaură neagră, într-o companie ce produce valoare în economia românească. Această companie nu mai este o problemă, din contră, ne-am dori să avem mai multe astfel de companii.
Listarea Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz S.A. a reprezentat, de asemenea, una dintre cele mai mari oferte de vânzare de acțiuni realizate de statul român prin intermediul Bursei de Valori București (BVB). Acțiunile Romgaz au intrat la tranzacționare pe piața principală a BVB pe 12 noiembrie 2013, în urma derulării cu succes a unei oferte publice secundare inițiale în valoare cumulată de 1,7 miliarde lei, derulată atât pe BVB, cât și pe bursa din Londra. Pentru România, a fost cea mai mare ofertă derulată de statul român prin intermediul BVB până la acea dată și a doua cea mai mare după listarea Electrica, un an mai târziu. Această decizie a fost luată tot de un guvern PSD, cel condus de către Victor Ponta.
În 2021, listarea de pachete minoritare pentru companiile de stat este o soluție foarte bună, ce susține perfect sloganul „Nu ne vindem țara”. În acest fel, cei ce promovează acest slogan pot achiziționa acțiuni ale companiilor de stat, se pot implica direct. Listarea la bursă va veni și cu transparență decizională. Cei ce spun „nu ne vindem țara” au acum posibilitatea de a cumpăra acțiuni ale companiilor românești, de a susține acele companii și de a culege roadele investițiilor pe care le fac.
Pot fi susținute planurile de dezvoltare, prin asigurarea de lichiditate, presiunea pe bugetul de stat va fi redusă, aceste companii nu vor mai solicita bani de la buget, vor fi obligate de piață să ia decizii corecte de management pentru a supraviețui și a se dezvolta. Listarea companiilor de stat eligibile ar reduce necesarul de finanțare din partea statului, lăsând loc pentru finanțarea altor proiecte de investiții și ar susține dezvoltarea pieței de capital.
Privatizarea este bună, are beneficii, atât pentru companii, pentru acționari, pentru bugetul de stat și pentru români, indiferent dacă sunt acționari sau nu. În final, câștigă toată lumea. Listarea ar produce și alte efecte benefice, precum creșterea avuției celor ce cotizează la fondurile de pensii Pilon II. Fondurile de pensii sunt cel mai mare investitor instituțional la Bursa de Valori București.
Trebuie menționat că vor fi listate pachete minoritare, aceste companii nu vor fi înstrăinate, în ciuda campaniei de dezinformare. Nu străinii le vor conduce, deși avem un exemplu foarte bun de companie românească, deținută acum de către OMV, companie care are rezultate de excepție.
Companiile listate se supun unor reguli de transparență și guvernanță corporativă care vor crește performanța acestora pe termen mediu și lung. În plus, listările pot aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, ajutând economia crească, după ce în cursul anului trecut aceasta s-a confruntat cu o cădere de -5,2%, în contextul crizei mondiale.
Privind care sunt cele mai mari găuri negre ale economiei românești, putem regăsi companii precum Complexul Energetic Hunedoara, Metrorex, Colterm S.A. Timișoara, Complexul Energetic Oltenia, Tarom, CFR Marfă, Romaero, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Pierderile acestora sunt de cca. 3 miliarde lei, la nivelul anului 2019.
În cea mai dificilă situație se află complexele energetice Hunedoara și Oltenia, cu pierderi de peste 1,9 miliarde lei/an, care vor necesita reforme structurale majore, iar pentru angajații acestora va fie nevoie de programe de reconversie profesională. În condițiile în care cerințele Uniunii Europene vor impune României tranziția la o economie verde, în mod gradual, viitorul acestor companii va depinde de modul în care vor reuși să se reformeze, întrucât modelul lor de business actual nu are viitor.
Vom continua să susținem de la buget aceste companii prin subvenții, în timp ce acestea vor produce pierderi an de an sau vom restructura aceste companii în beneficiul plătitorilor de taxe, al clienților, angajaților și al acționarilor?
Da, vor fi zdruncinate interese ale unor mici moguli sau moguli în devenire, însă listarea de pachete minoritare este un lucru foarte bun pentru economia României.
Și da, nu ne vindem țara, dar haideți să cumpărăm acțiuni ale companiilor românești, așa putem susține acele companii și putem transforma sloganurile în acțiuni concrete.
„Nu ne vindem țara”, acest slogan care ne-a ținut captivi în zona gri a Europei în anii ’90, revine, însă demagogia nu ar trebui să bată niciodată logica economică. Iar logica economică presupune ca acele companii să fie profitabile în interesul României.
Articol preluat de pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
– Anterior privatizării, S.N.P. PETROM S.A. a fost singurul producător de ţiţei din România şi cel de al doilea producător de gaze natural, după SC ROMGAZ SA Mediaş.
– În anul 2003, conform datelor oficiale consemnate de I.N.S. producţia de ţiţei a fost de 5,65 milioane tone, iar producţia de gaze naturale a fost de 6,129 miliarde m.c., adică 1/3 din consumul României.
SNP PETROM SA, deţinea în patrimonial său, în anul 2002, următoarele:
– 306 zăcăminte de petrol şi gaze asociate;
– 1.450 puţuri de gaz productive;
– 13.856 puţuri de ţiţei productive cu o producţie zilnică de 220.000 barili ţiţei;
– 771 instalaţii de colectare, depozitare, tratare şi separare;
– două instalaţii de gaz-etanizare;
– o instalaţie G.P.L.;
– peste 15.000 km reţea de transport ţiţei şi gaz; instalaţii de foraj marine, conducte şi platforme;
– două platforme maritime – Prometeu şi Atlas;
– complexele petrochimice şi de rafinare Arpechim şi Petrobrazi;
– uzina de îngrăşăminte chimice Doljchim;
– 145 depozite petroliere şi 690 staţii de vânzare cu amănuntul, din care peste 200 au fost modernizate;
– 320 autocisterne;
– 401 autotractoare; 350 semi-remorci;
– 464 autocisterne G.P.L.; 5 camioane G.P.L.
La acestea se adaugă: puţurile de exploatare şi contractele de forare din Kazakhstan; două facilităţi de depozitare şi 35 statii de vânzare cu amănuntul, din străinătate. În anul 2002, activul net contabil a fost de 62.373.020.622 mii lei şi s-a obtinut un profit net de 2.282.082.505 mii lei
Și prin comparație cât e redeventa în alte țări, Turcia de ex....
Asta cu plătitul face parte din narativul celor ce nu au argumente.
Ați putea să ne precizați daca Petrom, administrată de către statul român, deținând toate activele menționate de către dumneavoastră, era o companie profitabila sau nu? Daca da, care era valoarea profitului daca comparam cu fiecare exercitiu financiar din perioada 2005 - 2020?
Deci statul este un administrator slab? Asta spuneti? Si societatea putea obtine rezultate mai bune daca era administrata privat?
--Da ,asa este trist dar si adevarat, Personal cunosc ,un fost Sef de depozit de la fostul Petrom ,care si-a facut ,vila , masini de lux ,apartamente, bani multi din furtul si vanzarea de benzina in anii ,90-2000 pana cand s-a facut privatizarea ,Apoi , a fost ,pus pe liber, ca avea Pile mari ,etc,.Iar acim, sunt camere peste tot , si nu au curajul sa mai fure ,caci in sec.2 ,,out,,Clar ca la companiile de stat se ,fura si se fura in continuare, prin tot felul de metode, Si prin faptul ca lipseste de la serv dar este pontat si platit ,este furt, etc, Ori la privat este ,cu totul alta poveste, Privatul trebuie sa castige el , si nu angajatul !