Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„O catastrofă, am pierdut 11 milioane de euro într-o săptămână”. Cum a fost „tratată” o infecție nosocomială într-un spital din Germania

Prof. Ion-Christian Chiricuță, fiul marelui oncolog Ion Chiricuță, care a dat și numele Institutului de Oncologie din Cluj-Napoca, a revenit acum cinci ani în România după aproape 30 de ani petrecuți în Germania. Își amintește că spitalul la care lucra a acumulat pagube de 11 milioane de euro în numai o săptămână, după ce a trebuit să-și închidă porțile ca urmare a unei infecții nosocomiale cu rotavirus.

„A fost o catastrofă, am pierdut 11 milioane de euro. Și atunci s-a creat o comisie, un chirurg a preluat această responsabilitate, și s-au luat măsuri speciale – s-a stopat programul operator, fiecare se spală pe mâini, nu se intră în secție fără botoșei, nu se mai dă mâna cu pacientul, pentru că transmiți sau iei…” 

Problema s-a rezolvat în numai o săptămână, în care spitalul a pierdut 11 milioane de euro, dar asta pe fondul unui „sistem sanitar care funcționează!”, punctează prof. Chiricuță, medic specializat în radioterapie oncologică.

„Au reînceput apoi să opereze, s-au redeschis secțiile, dar pe rând, cu filtrele respective. Și măsurile decise s-au respectat. La noi femeia de serviciu vine de la gunoi cu aceiași botoșei, și umblă prin tot spitalul până în sala de operație. Poate exagerez, dar se întâmplă!”, a punctat specialistul.

Nu e numai o poveste din Germania, ci e un fapt real, care reflectă responsabilitatea și reflexia în bani a unui accident care poate avea loc, iată, indiferent de câte măsuri de precauție iei. Însă e inclus într-un sistem de raportare și de responsabilitate care îl urmărește pe cel vizat până la ultima centimă a consecințelor faptelor sale.

De ce s-a diluat la noi un sistem de control care, indiferent câte păreri pro și contra sunt, funcționa înainte de Revoluție? Ba chiar s-a avansat ideea de a desființa DSP-urile, după ce au fost ani de zile fragilizate prin promovarea unor oameni pe criterii politice, și nu profesionale?! De ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate are numai câțiva oameni în Departamentul de Control, deși administrează banii noștri, ai asiguraților, care murim fără noroc în statisticile care însumează indicatorul deceselor evitabile?! De ce la privat nu prea moare nimeni? Chiar dacă folosesc aceiași dezinfectanți?! 

O demisie nu ajunge! Doar o simplă demisie nu e suficientă pentru a rezolva lucrurile, chiar dacă satisface pofta de sânge a mulțimii înfierbântate. Cam ciudat cum s-au adunat scandalurile în sănătate în ultimul timp! Pentru că material există pentru a declanșa câte o bombă de presă pe săptămână, iar specialiștii o știu. De la numărul cezarienelor la cel al prematurilor, la mortalitatea infantilă, la centrele de radioterapie de 10 ori mai puține decât în străinătate, la asigurările de malpraxis etc. Însă bombele, fie ele și de presă, dărâmă fără a alege! Iar sub dărâmăturile spitalelor dinamitate, cu imaginea praf, zac prinși și pălmașii sistemului medical. Ăștia pe care îi mai avem prin țară, triști și dezamăgiți și supuși oprobiului public. Să mergem cu toții să ne mutăm în străinătate, pacienți și medici deopotrivă?! Ce ziceți?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    Infectiile intraspitalicesti ( nozocomiale ) se regasesc, in diferite procente, in toate spitalele lumii. Desigur ca aceste procente difera de la tara la tara si de la spital la spital in functie de numerosi factori: legislatie, dotare, educatia sanitara a pacientilor dar si a personalului sanitar, politica sanitara sa fiecarei tari, etc.
    D-na Delia Budurcă lauda spitalele private din Romania unde, afirma domnia sa, ""nu prea moare nimeni"". Foarte probabil ca distinsa autoare a acestui articol are dreptate, insa domnia sa nu cunoaste cateva aspecte importante:
    1. Sistemul particular de sanatate beneficiaza de o dubla finantare: banii obtinuti de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate ( CNAS ) plus taxele suplimentare percepute de la pacienti. Spitalul public are insa drept unica sursa de finantare banii Casei de Asigurari;
    2. Casa de Asigurari, care in teorie finanteaza actul medical si tot ceea ce tine de acest lucru, pompeaza pentru aceeasi procedura medico-chirurgicala sume mult mai mari catre spitalul privat comparativ cu banii alocati spitalului public; cine nu crede este invitat sa citeasca si sa compare actele care atesta platile facute de Casa pentru aceeasi procedura, la privat si la spitalul public si se va convinge ca am dreptate.
    Eu, spre deosebire de d-na Delia Budurcă, nu as fi atat de entuziasmat de existenta si activitatea Directiilor de sanatate publica ( DSP ); aceasta institutie ( DSP ) este o inventie a medicinei sovietice care nu se regaseste in niciun stat Occidental, astfel ca pe capul sistemului public de sanatate troneaza, cu puteri depline asupra unitatilor si personalului medical din reteaua publica, doua institutii cu atributiuni similare: control si eliberarea de acte si diverse hartii necesare medicilor si unitatilor sanitare; ambele institutii, DSP si CNAS, populate la nivel national de mii de functionari retributi din banii Sanatatii, au in multe cazuri sedii mai luxoase si mai confortabile decat spitalele publice pe care le controleaza. Functionarii din aceste institutii, deseori cu un comportament arogant si dispretuitor cu pacientii si cu personalul medical, au leafa si postul garantate pe viata, spre deosebire de medicii din ambulatoriu si de spitalele publice care in fiecare an trebuie sa-si ""cerseasca"" dreptul de a activa, de a profesa si de a fi platiti"", pentru lefuri si finantare ne-garantate si ne-negociabile.
    3. Exigentele si regulamentele de functionare pentru spitale, cabinete si pentru personalul medical din reteaua publica se schimba in fiecarre an, sunt foarte stufoase si nu se regasesc in forme tiparite si care sa poata fi procurate usor de catre cei care sunt obligati sa le cunoasca; consecinta acestei anomalii este ca unitatile medicale publice precum si medicii din sistemul public sunt practic la cheremul DSP si al CNAS.
    Nu exista pe piata ceva de genul ""Regulamentul functionarii spitalului"" sau ""Regulamentul functionarii cabinetului"", pe care cei interesati sa le poata cumpara pentru a fi la curent cu exigentele mereu in schimbare impuse de DSP si CNAS. De exemplu, pentru soferi exista ""Codul Rutier", gasibil la orice chiosc de ziare; pentru spital, cabinet sau medic, o astfel de carte, care sa contina totul despre conditiile de functionare a sistemului public de sanatate ( fie spital, fie policlinica sau cabinet ) nu exista.
    Ca atare, la orice control de rutina facut de acesti functionari ai DSP sau ai CNAS, spitalul, policlinica, sau medicul sunt vulnerabili pentru ca nu poseda un astfel de ""regulament de functionare"" pentru a se convinge pe loc daca ceea ce li se impune sau li se reproseaza este sau nu conform cu regulamentele in vigoare.
    4. In esenta, DPS si CNAS au aceleasi atributiuni de diriguire, de control, anchetare si de sanctionare; singura deosebire dintre aceste doua institutii fiind aceea ca CNAS are in plus si rolul de finantare a sistemului ( atat public cat si cel privat )
    CNAS, spre deosebire de DSP ce reprezinta ""cureaua de transmisie"" a Ministerului Sanatatii in teritoriu, este autonoma si nu da socoteala la nimeni, gestionand dupa bunul ei plac si total netransparent banii ""asiguratilor"".
    • Like 1
  • "...pălmașii sistemului medical. Ăștia pe care îi mai avem prin țară, triști și dezamăgiți și supuși oprobiului public". Bine spus. Din pacate, oprobiul e, uneori, meritat. Exemplu: vad in fiecare zi reprezentanti ai acestor "pălmași ai sistemului medical" plecand afara din spitalul Universitar din Bucuresti (langa care se afla biroul meu) ca sa isi faca cumparaturile, imbracati cu hainele lor "de spital" si incaltati cu pantofii lor "de spital". Si, din pacate, cei pe care ii vad nu-s doar infirmiere, brancardieri sau asistente (nu ca n-ar fi si asa extrem de grav), sunt chiar medici, dintre cei (mai) tineri. Probabil dintre cei care n-au ajuns inca la statutul profesional care sa le permita sa trimita sa-i trimita pe aia mai mici dupa tigari...
    • Like 2
  • check icon
    Deci e cum am spus eu la articolul cu inele , parul lung si cravatele din UK :) : trebuie STERGATORI UMEDE impregnate cu clor si alte biocide forte la : intrarea in sectie , la intrarea si iesirea de la un nivel la altul si intrarea dintr-o sectie in alta indiferent ca sunt suprapuse sau liniare si la toate saloanele de la nivelul inferior , unde practic toata lumea are acces fie ca e in cautarea unui pacient sau medic ! Plus spalat pe jos la 2 ore holul de la intrare si tot nivelul inferior cu concentratie de clor astfel incat sa simti ca ustura ochii ! Cu ocazia asta revitalizam si uzina Oltchim care ne livra acel clor concentrat la sticle de 1 litru pe care le cunoastem f bine cei trecuti de 20 de ani ! Am renuntat la acel clor "periculos" ca sa importam spirt indoit cu apa si alte idiotenii scumpe !
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult