Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„O catastrofă, am pierdut 11 milioane de euro într-o săptămână”. Cum a fost „tratată” o infecție nosocomială într-un spital din Germania

Prof. Ion-Christian Chiricuță, fiul marelui oncolog Ion Chiricuță, care a dat și numele Institutului de Oncologie din Cluj-Napoca, a revenit acum cinci ani în România după aproape 30 de ani petrecuți în Germania. Își amintește că spitalul la care lucra a acumulat pagube de 11 milioane de euro în numai o săptămână, după ce a trebuit să-și închidă porțile ca urmare a unei infecții nosocomiale cu rotavirus.

„A fost o catastrofă, am pierdut 11 milioane de euro. Și atunci s-a creat o comisie, un chirurg a preluat această responsabilitate, și s-au luat măsuri speciale – s-a stopat programul operator, fiecare se spală pe mâini, nu se intră în secție fără botoșei, nu se mai dă mâna cu pacientul, pentru că transmiți sau iei…” 

Problema s-a rezolvat în numai o săptămână, în care spitalul a pierdut 11 milioane de euro, dar asta pe fondul unui „sistem sanitar care funcționează!”, punctează prof. Chiricuță, medic specializat în radioterapie oncologică.

„Au reînceput apoi să opereze, s-au redeschis secțiile, dar pe rând, cu filtrele respective. Și măsurile decise s-au respectat. La noi femeia de serviciu vine de la gunoi cu aceiași botoșei, și umblă prin tot spitalul până în sala de operație. Poate exagerez, dar se întâmplă!”, a punctat specialistul.

Nu e numai o poveste din Germania, ci e un fapt real, care reflectă responsabilitatea și reflexia în bani a unui accident care poate avea loc, iată, indiferent de câte măsuri de precauție iei. Însă e inclus într-un sistem de raportare și de responsabilitate care îl urmărește pe cel vizat până la ultima centimă a consecințelor faptelor sale.

De ce s-a diluat la noi un sistem de control care, indiferent câte păreri pro și contra sunt, funcționa înainte de Revoluție? Ba chiar s-a avansat ideea de a desființa DSP-urile, după ce au fost ani de zile fragilizate prin promovarea unor oameni pe criterii politice, și nu profesionale?! De ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate are numai câțiva oameni în Departamentul de Control, deși administrează banii noștri, ai asiguraților, care murim fără noroc în statisticile care însumează indicatorul deceselor evitabile?! De ce la privat nu prea moare nimeni? Chiar dacă folosesc aceiași dezinfectanți?! 

O demisie nu ajunge! Doar o simplă demisie nu e suficientă pentru a rezolva lucrurile, chiar dacă satisface pofta de sânge a mulțimii înfierbântate. Cam ciudat cum s-au adunat scandalurile în sănătate în ultimul timp! Pentru că material există pentru a declanșa câte o bombă de presă pe săptămână, iar specialiștii o știu. De la numărul cezarienelor la cel al prematurilor, la mortalitatea infantilă, la centrele de radioterapie de 10 ori mai puține decât în străinătate, la asigurările de malpraxis etc. Însă bombele, fie ele și de presă, dărâmă fără a alege! Iar sub dărâmăturile spitalelor dinamitate, cu imaginea praf, zac prinși și pălmașii sistemului medical. Ăștia pe care îi mai avem prin țară, triști și dezamăgiți și supuși oprobiului public. Să mergem cu toții să ne mutăm în străinătate, pacienți și medici deopotrivă?! Ce ziceți?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    Infectiile intraspitalicesti ( nozocomiale ) se regasesc, in diferite procente, in toate spitalele lumii. Desigur ca aceste procente difera de la tara la tara si de la spital la spital in functie de numerosi factori: legislatie, dotare, educatia sanitara a pacientilor dar si a personalului sanitar, politica sanitara sa fiecarei tari, etc.
    D-na Delia Budurcă lauda spitalele private din Romania unde, afirma domnia sa, ""nu prea moare nimeni"". Foarte probabil ca distinsa autoare a acestui articol are dreptate, insa domnia sa nu cunoaste cateva aspecte importante:
    1. Sistemul particular de sanatate beneficiaza de o dubla finantare: banii obtinuti de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate ( CNAS ) plus taxele suplimentare percepute de la pacienti. Spitalul public are insa drept unica sursa de finantare banii Casei de Asigurari;
    2. Casa de Asigurari, care in teorie finanteaza actul medical si tot ceea ce tine de acest lucru, pompeaza pentru aceeasi procedura medico-chirurgicala sume mult mai mari catre spitalul privat comparativ cu banii alocati spitalului public; cine nu crede este invitat sa citeasca si sa compare actele care atesta platile facute de Casa pentru aceeasi procedura, la privat si la spitalul public si se va convinge ca am dreptate.
    Eu, spre deosebire de d-na Delia Budurcă, nu as fi atat de entuziasmat de existenta si activitatea Directiilor de sanatate publica ( DSP ); aceasta institutie ( DSP ) este o inventie a medicinei sovietice care nu se regaseste in niciun stat Occidental, astfel ca pe capul sistemului public de sanatate troneaza, cu puteri depline asupra unitatilor si personalului medical din reteaua publica, doua institutii cu atributiuni similare: control si eliberarea de acte si diverse hartii necesare medicilor si unitatilor sanitare; ambele institutii, DSP si CNAS, populate la nivel national de mii de functionari retributi din banii Sanatatii, au in multe cazuri sedii mai luxoase si mai confortabile decat spitalele publice pe care le controleaza. Functionarii din aceste institutii, deseori cu un comportament arogant si dispretuitor cu pacientii si cu personalul medical, au leafa si postul garantate pe viata, spre deosebire de medicii din ambulatoriu si de spitalele publice care in fiecare an trebuie sa-si ""cerseasca"" dreptul de a activa, de a profesa si de a fi platiti"", pentru lefuri si finantare ne-garantate si ne-negociabile.
    3. Exigentele si regulamentele de functionare pentru spitale, cabinete si pentru personalul medical din reteaua publica se schimba in fiecarre an, sunt foarte stufoase si nu se regasesc in forme tiparite si care sa poata fi procurate usor de catre cei care sunt obligati sa le cunoasca; consecinta acestei anomalii este ca unitatile medicale publice precum si medicii din sistemul public sunt practic la cheremul DSP si al CNAS.
    Nu exista pe piata ceva de genul ""Regulamentul functionarii spitalului"" sau ""Regulamentul functionarii cabinetului"", pe care cei interesati sa le poata cumpara pentru a fi la curent cu exigentele mereu in schimbare impuse de DSP si CNAS. De exemplu, pentru soferi exista ""Codul Rutier", gasibil la orice chiosc de ziare; pentru spital, cabinet sau medic, o astfel de carte, care sa contina totul despre conditiile de functionare a sistemului public de sanatate ( fie spital, fie policlinica sau cabinet ) nu exista.
    Ca atare, la orice control de rutina facut de acesti functionari ai DSP sau ai CNAS, spitalul, policlinica, sau medicul sunt vulnerabili pentru ca nu poseda un astfel de ""regulament de functionare"" pentru a se convinge pe loc daca ceea ce li se impune sau li se reproseaza este sau nu conform cu regulamentele in vigoare.
    4. In esenta, DPS si CNAS au aceleasi atributiuni de diriguire, de control, anchetare si de sanctionare; singura deosebire dintre aceste doua institutii fiind aceea ca CNAS are in plus si rolul de finantare a sistemului ( atat public cat si cel privat )
    CNAS, spre deosebire de DSP ce reprezinta ""cureaua de transmisie"" a Ministerului Sanatatii in teritoriu, este autonoma si nu da socoteala la nimeni, gestionand dupa bunul ei plac si total netransparent banii ""asiguratilor"".
    • Like 1
  • "...pălmașii sistemului medical. Ăștia pe care îi mai avem prin țară, triști și dezamăgiți și supuși oprobiului public". Bine spus. Din pacate, oprobiul e, uneori, meritat. Exemplu: vad in fiecare zi reprezentanti ai acestor "pălmași ai sistemului medical" plecand afara din spitalul Universitar din Bucuresti (langa care se afla biroul meu) ca sa isi faca cumparaturile, imbracati cu hainele lor "de spital" si incaltati cu pantofii lor "de spital". Si, din pacate, cei pe care ii vad nu-s doar infirmiere, brancardieri sau asistente (nu ca n-ar fi si asa extrem de grav), sunt chiar medici, dintre cei (mai) tineri. Probabil dintre cei care n-au ajuns inca la statutul profesional care sa le permita sa trimita sa-i trimita pe aia mai mici dupa tigari...
    • Like 2
  • check icon
    Deci e cum am spus eu la articolul cu inele , parul lung si cravatele din UK :) : trebuie STERGATORI UMEDE impregnate cu clor si alte biocide forte la : intrarea in sectie , la intrarea si iesirea de la un nivel la altul si intrarea dintr-o sectie in alta indiferent ca sunt suprapuse sau liniare si la toate saloanele de la nivelul inferior , unde practic toata lumea are acces fie ca e in cautarea unui pacient sau medic ! Plus spalat pe jos la 2 ore holul de la intrare si tot nivelul inferior cu concentratie de clor astfel incat sa simti ca ustura ochii ! Cu ocazia asta revitalizam si uzina Oltchim care ne livra acel clor concentrat la sticle de 1 litru pe care le cunoastem f bine cei trecuti de 20 de ani ! Am renuntat la acel clor "periculos" ca sa importam spirt indoit cu apa si alte idiotenii scumpe !
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult