Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Oamenii de la țară lasă fructele să se strice și se duc la chioșc să cumpere suc”. Andrei a pus o fabrică pe roți și le oferă o soluție prin care „să crească cu toții”. Republica antreprenorilor

Fresh Factory

Andrei Florea este inginer mecanic și lucrează în industria vinului, iar în timpul călătoriilor sale prin țară a observat că, în general, oamenii din zona rurală nu reușesc să valorifice fructele din pomii pe care îi au în curte. În principiu, din cauza efortului logistic pe care îl presupune acest lucru și pe care nu sunt dispuși să-l facă. Și astfel i-a venit ideea de a pune o fabrică pe roți și de a merge chiar la ei acasă pentru a transforma fructele în suc.

Cu atât mai mult cu cât acestea nu provin dintr-o agricultură intensivă, copacii nu sunt stropiți, solul nu este fertilizat cu îngrășăminte chimice, iar prelucrarea fructelor într-un timp relativ scurt de la momentul culegerii asigură premisele obținerii unui produs de calitate. Atribute prin care Andrei crede că își poate construi un avantaj competitiv pe o piață destul de aglomerată. Pentru că business-ul e gândit în două direcții: asigurarea de servicii la domiciliul clienților și producția de suc pe care să-l valorifice chiar el, sub brandul Fresh Factory.

„În zonele rurale, primul lucru pe care îl făceau oamenii la care ajungeam era să se ducă la chioșc să cumpere o sticlă de suc. Pentru că voiau să te servească cu ceva. Asta în timp ce fructele stăteau căzute în grădină sau se stricau în pom. Și e păcat! Când îi întrebam de ce nu le valorifică, se plângeau că nu au unde să le ducă. Sunt locuri unde te poți duce să faci suc, dar oamenii trebuie să meargă câte 50-70 de kilometri, apoi peste 2-3 săptămâni trebuie să revină să ridice sucul. Și renunță”, spune Andrei.

El este de părere că atâta vreme cât micul producător știe că își poate valorifica munca, fie prin producerea de suc pentru consum propriu, fie prin vânzarea fructelor, va fi motivat să își îngrijească pomii fructiferi. Pentru că acum, spune Andrei, sunt foarte multe livezi părăsite sau nelucrate.

Primul an: calibrarea business-ului

Investiția necesară pentru a începe acest business a fost de aproximativ 80.000 de euro. Jumătate din sumă a avut ca sursă programul Start-up Nation, iar cealaltă jumătate, fonduri proprii. Mare parte din bani au fost necesari pentru achiziția utilajelor, de a căror montaj s-a ocupat chiar el, ceea ce a înseamnt o reducere a costurilor.

Andrei și-a început activitatea în toamna acestui an. Pe segmentul oferirii de servicii, lucrurile au mers mai greu pentru că a intrat târziu pe piață și e nevoie de timp pentru a deveni cunoscut. Primii săi clienți au fost cei pe care îi cunoștea prin intermediul jobului său, dar are multe promisiuni pentru anul viitor.

În schimb producția și distribuția de suc au mers mai bine decât se aștepta și din cei 7.500 de litri de suc de mere făcuți anul acesta, a vândut o bună parte.  

„Când văd cum e primit și cum cresc comenzile săptămânal, îmi fac griji că într-o lună, două nu o să mai am stoc. M-am gândit că voi vinde 500 de litri pe lună și că îmi ajunge până aproape de sezonul următor, dar acum am ajuns la 500 de litri pe săptămână. Dar primul an e unul de calibrare, în care îți dai seama ce poți face tu, ce poate face instalația”, spune Andrei.

Capacitatea de producție a fabricii sale pe roți este de 2.000 de litri pe zi, iar anul viitor vrea să investească pentru a avea și un desâmburizător. Astfel va putea prelucra și cireșe, vișine, caise sau piersici, ceea ce îi va permite să-și diversifice gama de produse, dar și să crească perioada de lucru a echipamentului la 6 luni.

„Nu e targetul meu să vând în supermarket”

Andrei își distribuie sucul la clientul final. În Brașov, transportul e gratuit, iar pentru împrejurimi se negociază în funcție de cantitate. Faceboook-ul a fost principala modalitate prin care și-a făcut cunoscut produsul.

Un litru de suc de mere costă 6 lei. Andrei spune că prețul nu îi asigură încă profitabilitatea necesară pentru a face investiții așa cum își dorește, dar pentru moment vrea să se concentreze pe impunerea în piața a produsului său. Mizează pe faptul că lucrează cu fructe de calitatea I, netratate, care nu provin dintr-o agricultură intensivă.

„Când a venit instalația, am făcut testele cu mere provenind dintr-o plantație intensivă, iar rezultatul a fost slab: un suc foarte apos, lipsit de arome, de consistență. Când pomul are o cantitate mare de fructe, trebuie să își împartă resursele. Ca să fac o compație într-o notă rurală, e la fel ca atunci când o vacă trebuie să hrănească 5-6 viței în loc de unul”, explică Andrei.

Comanda medie este de 10-15 litri de suc. Sunt însă și clienți care comandă pentru mai multe familii și iau câte 30-40 de litri.

Planurile de viitor în ceea ce privește distribuția vizează extinderea în băcănii și magazine cu produse tradiționale.

„Nu e targetul meu să vând în supermarket pentru că nu vreau să mă duc spre un produs în ediție nelimitată. Dacă ajungi în supermarket trebuie să te industrializezi și atunci business-ul o să-și piardă amprenta personală. Eu îmi doresc să rămân în zona micro, a producătorilor locali. Pentru că nu îmi doresc să cresc singur. Îmi doresc să creștem cu toții”, spune Andrei.

„Nu e un business rău și îi poți ajuta și pe alții”

Andrei nu se gândește să renunțe la jobul pe care îl are pentru că îi place prea mult ceea ce face. Pentru dezvoltarea business-ului său, analizează varianta în care să se implice până în momentul în care va putea să funcționeze fără implicarea sa directă.

„Nu e un business rău și îi poți ajuta și pe alții (micii producători -n.r.). Am multe promisiuni pentru anul viitor, dar totuși promisiuni. Cel puțin am o direcție clară în ceea ce privește sucul pe care să-l fac eu”, spune Andrei care își dorește ca în viitor, pe lângă dezvoltarea business-ului său, să contribuie la organizarea unui centru de colectare a fructelor în Brașov, unde micii gospodari să își poate valorifica munca.


Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? 

Răbdare și dorință de a merge mai departe. Să crezi că ai putere să faci ceva și să fii creativ.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? 

Versatilitate.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți?

Da, pentru că sunt multe piedici pe drum, în special în relația cu statul.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? 

Am plecat de la premisa că fac un lucru bun și să nu o fac doar pentru mine. Îmi doresc să creștem cu toți, la nivel macro. Trebuie să ne ridicăm împreună și mi-am dorit să fac ceva pentru zona asta din care sunt. Așa că nu am îndoieli.

Ce este antreprenorul? 

Cel care nu știe să renunțe.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 80.000 euro

Număr de angajați: 4

Timp de recuperare a investiției: 2 ani

Cifra de afaceri (2020): 10.000 euro

Profit: 30% (marjă propusă).

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult