Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Toți absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Sunt angajați de cele mai mari companii din domeniu”

Robotică

Elevii din peste 50 de licee își pregătesc acum roboții pentru a lua parte, între 25 și 26 martie, la prima ediție românească a celei mai mari competiții de robotică pentru liceeni din lume: First Tech Challenge. 

În cadrul BRD First Tech Challenge Romania Powered by Vodafone, tinerii își vor demonstra nu doar performanțele în domeniul tehnic, ci și capacitatea de a lucra în echipă și de a lua deciziile corecte. Îmbină cunoștințe din matematică, informatică și fizică pentru a reuși să asambleze, programeze și piloteze pe suprafața de concurs robotul, iar unii dintre ei visează că vor construi, odată, un rover pe care să îl trimită în spațiul cosmic sau un chirurg din circuite care să salveze vieți cu precizia sa.

Primul robot românesc, făcut la Timișoara

Suntem la 35 de ani distanță de momentul în care un profesor din Timișoara, Francisc Kovacs, reușea, cu ajutorul unei echipe, să construiasă primul robot industrial din România: REMT-1. Au urmați și alții, la București, inspirați din modele din străinătate. RIP 6,3, un braț robotic care putea mișca o masă de 6,3 kilograme. 

Apoi, un al doilea model. „RIC 25, robot în coordonate cilindrice, care avea sarcina portantă de 25 de kilograme, destinația lui fiind încărcare-descărcare mașini unelte. Ulterior, s-au dezvoltat multe alte modele de roboți”, spune prof. univ. dr. Florin Adrian Nicolescu, prodecan la Facultatea de Managementul Sistemelor Tehnologice.

Linia românească pentru prelucrat tamburi de frână folosită de Volkswagen

Un an extrem de important pentru construcția de roboți din România a fost anul 1984. „Atunci, în România s-a fabricat linia pentru prelucrat tamburi de frână, servită cu roboți. Aceasta s-a cuplat cu o secțiune din linia de producție de la Volkswagen, din Germania. Era sută la sută de concepție românească”, spune profesorul Nicolescu.

Întemeietorul roboticii românești a fost regretatul profesor Christian Pelecudi. Bursier în anul 1968 al Laboratorului de Robotică de la Stanford și visiting professor la Université de Poitiers, unde a elaborat un curs despre mecanisme, profesorul Pelecudi a fondat, în anul 1983, la Politehnică, centrul de cercetare şi dezvoltare pentru roboţi industriali MEROTEHNICA. 

De numele său se leagă crearea, în 1990, a specializării Roboți Industriali, din cadrul Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, dar și fondarea, în același an, la Timișoara, a Societății Române de Robotică.

 „În anul 2005-2006, denumirea specializării s-a schimbat în Robotică, ea fiind integrată într-un așa-numit domeniu de studii care cuprinde două specializări: Mecatronică și Robotică. 100% dintre absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Absolvenții noștri lucrează astăzi la cele mai mari companii din domeniu”, spune Nicolescu.

Pășitorul MERO și bipedul ASIMO

Conf. univ. dr. inginer Ion Ion (foto) a lucrat cu profesorul Pelecudi la MEROTEHNICA. Lucrează acum la proiectul unui robot pășitor care să meargă pe teren accidentat, care ar putea fi folosit, de pildă, la cultivarea viței de vie. O rudă mai în vârstă a patrupedului, hexapodul MERO, a luat premiul I la Salonul de Inventică de la Geneva.

Iar o altă creație a lui Ion Ion, patrupedul pășitor MERO, a ajuns în 1999 la Tokyo, într-o companie selectă. „Pe 5 iunie 1999 a făcut primul pas, atunci când i-am bătut pe unguri cu 2 la zero la fotbal. L-am prezentat la Tokyo, la aceeași conferință la care a fost prezentat bipedul ASIMO de la Honda. Ne-au despărțit câteva ore”, își amintește profesorul, care a păstrat programul conferinței de atunci. Îmi arată o filmare de atunci, în care MERO lovește ușor o minge cu piciorul pe muzică de Ceaikovski. Într-o altă filmare, ani mai târziu, un moștenitor perfecționat al lui ASIMO îi trimitea o pasă președintelui american Barack Obama.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trebuie sa fie o greseala: presa a relatat mereu ca in comunism-socialism industria era la pamant, se lucra megalomanic si anapoda dupa conceptii de partid aiuristice, totul era bun de fier vechi, nimic nu functiona si ne faceam ca muncim. Cum sa cred eu ce se spune in articol ca am facut o linie robotica pt nemti in 1984? Minciuni propagandistice!
    • Like 3
    • @
      check icon
      Tot ca sa fim ancorati in realitate, haideti sa vedem ce numeau baietii astia "roboti", si ce capacitate de programare exista. Adica, ce suprafata ocupa tabloul cu relee, caci de programe nu era vorba...
      • Like 1


Îți recomandăm

Ciolacu și Grindeanu

PSD-ul refuză să mai fie progresist. A fost destul progres acolo ca să vină și timpul unei stagnări binemeritate, nu? Nu se poate nici cu progresul constant! Iar rezultate au tot fost și au culminat în vremea lui Ciolacu, când PSD-ul chiar a progresat serios și a reușit să vâre cel mai adânc ghearele în fondul de rezervă, oferind o imagine clară și definitorie a ceea ce poate însemna o guvernare pesedistă determinată. Foto: George Călin/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult