Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Toți absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Sunt angajați de cele mai mari companii din domeniu”

Robotică

Elevii din peste 50 de licee își pregătesc acum roboții pentru a lua parte, între 25 și 26 martie, la prima ediție românească a celei mai mari competiții de robotică pentru liceeni din lume: First Tech Challenge. 

În cadrul BRD First Tech Challenge Romania Powered by Vodafone, tinerii își vor demonstra nu doar performanțele în domeniul tehnic, ci și capacitatea de a lucra în echipă și de a lua deciziile corecte. Îmbină cunoștințe din matematică, informatică și fizică pentru a reuși să asambleze, programeze și piloteze pe suprafața de concurs robotul, iar unii dintre ei visează că vor construi, odată, un rover pe care să îl trimită în spațiul cosmic sau un chirurg din circuite care să salveze vieți cu precizia sa.

Primul robot românesc, făcut la Timișoara

Suntem la 35 de ani distanță de momentul în care un profesor din Timișoara, Francisc Kovacs, reușea, cu ajutorul unei echipe, să construiasă primul robot industrial din România: REMT-1. Au urmați și alții, la București, inspirați din modele din străinătate. RIP 6,3, un braț robotic care putea mișca o masă de 6,3 kilograme. 

Apoi, un al doilea model. „RIC 25, robot în coordonate cilindrice, care avea sarcina portantă de 25 de kilograme, destinația lui fiind încărcare-descărcare mașini unelte. Ulterior, s-au dezvoltat multe alte modele de roboți”, spune prof. univ. dr. Florin Adrian Nicolescu, prodecan la Facultatea de Managementul Sistemelor Tehnologice.

Linia românească pentru prelucrat tamburi de frână folosită de Volkswagen

Un an extrem de important pentru construcția de roboți din România a fost anul 1984. „Atunci, în România s-a fabricat linia pentru prelucrat tamburi de frână, servită cu roboți. Aceasta s-a cuplat cu o secțiune din linia de producție de la Volkswagen, din Germania. Era sută la sută de concepție românească”, spune profesorul Nicolescu.

Întemeietorul roboticii românești a fost regretatul profesor Christian Pelecudi. Bursier în anul 1968 al Laboratorului de Robotică de la Stanford și visiting professor la Université de Poitiers, unde a elaborat un curs despre mecanisme, profesorul Pelecudi a fondat, în anul 1983, la Politehnică, centrul de cercetare şi dezvoltare pentru roboţi industriali MEROTEHNICA. 

De numele său se leagă crearea, în 1990, a specializării Roboți Industriali, din cadrul Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, dar și fondarea, în același an, la Timișoara, a Societății Române de Robotică.

 „În anul 2005-2006, denumirea specializării s-a schimbat în Robotică, ea fiind integrată într-un așa-numit domeniu de studii care cuprinde două specializări: Mecatronică și Robotică. 100% dintre absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Absolvenții noștri lucrează astăzi la cele mai mari companii din domeniu”, spune Nicolescu.

Pășitorul MERO și bipedul ASIMO

Conf. univ. dr. inginer Ion Ion (foto) a lucrat cu profesorul Pelecudi la MEROTEHNICA. Lucrează acum la proiectul unui robot pășitor care să meargă pe teren accidentat, care ar putea fi folosit, de pildă, la cultivarea viței de vie. O rudă mai în vârstă a patrupedului, hexapodul MERO, a luat premiul I la Salonul de Inventică de la Geneva.

Iar o altă creație a lui Ion Ion, patrupedul pășitor MERO, a ajuns în 1999 la Tokyo, într-o companie selectă. „Pe 5 iunie 1999 a făcut primul pas, atunci când i-am bătut pe unguri cu 2 la zero la fotbal. L-am prezentat la Tokyo, la aceeași conferință la care a fost prezentat bipedul ASIMO de la Honda. Ne-au despărțit câteva ore”, își amintește profesorul, care a păstrat programul conferinței de atunci. Îmi arată o filmare de atunci, în care MERO lovește ușor o minge cu piciorul pe muzică de Ceaikovski. Într-o altă filmare, ani mai târziu, un moștenitor perfecționat al lui ASIMO îi trimitea o pasă președintelui american Barack Obama.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trebuie sa fie o greseala: presa a relatat mereu ca in comunism-socialism industria era la pamant, se lucra megalomanic si anapoda dupa conceptii de partid aiuristice, totul era bun de fier vechi, nimic nu functiona si ne faceam ca muncim. Cum sa cred eu ce se spune in articol ca am facut o linie robotica pt nemti in 1984? Minciuni propagandistice!
    • Like 3
    • @
      check icon
      Tot ca sa fim ancorati in realitate, haideti sa vedem ce numeau baietii astia "roboti", si ce capacitate de programare exista. Adica, ce suprafata ocupa tabloul cu relee, caci de programe nu era vorba...
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult