Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Toți absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Sunt angajați de cele mai mari companii din domeniu”

Robotică

Elevii din peste 50 de licee își pregătesc acum roboții pentru a lua parte, între 25 și 26 martie, la prima ediție românească a celei mai mari competiții de robotică pentru liceeni din lume: First Tech Challenge. 

În cadrul BRD First Tech Challenge Romania Powered by Vodafone, tinerii își vor demonstra nu doar performanțele în domeniul tehnic, ci și capacitatea de a lucra în echipă și de a lua deciziile corecte. Îmbină cunoștințe din matematică, informatică și fizică pentru a reuși să asambleze, programeze și piloteze pe suprafața de concurs robotul, iar unii dintre ei visează că vor construi, odată, un rover pe care să îl trimită în spațiul cosmic sau un chirurg din circuite care să salveze vieți cu precizia sa.

Primul robot românesc, făcut la Timișoara

Suntem la 35 de ani distanță de momentul în care un profesor din Timișoara, Francisc Kovacs, reușea, cu ajutorul unei echipe, să construiasă primul robot industrial din România: REMT-1. Au urmați și alții, la București, inspirați din modele din străinătate. RIP 6,3, un braț robotic care putea mișca o masă de 6,3 kilograme. 

Apoi, un al doilea model. „RIC 25, robot în coordonate cilindrice, care avea sarcina portantă de 25 de kilograme, destinația lui fiind încărcare-descărcare mașini unelte. Ulterior, s-au dezvoltat multe alte modele de roboți”, spune prof. univ. dr. Florin Adrian Nicolescu, prodecan la Facultatea de Managementul Sistemelor Tehnologice.

Linia românească pentru prelucrat tamburi de frână folosită de Volkswagen

Un an extrem de important pentru construcția de roboți din România a fost anul 1984. „Atunci, în România s-a fabricat linia pentru prelucrat tamburi de frână, servită cu roboți. Aceasta s-a cuplat cu o secțiune din linia de producție de la Volkswagen, din Germania. Era sută la sută de concepție românească”, spune profesorul Nicolescu.

Întemeietorul roboticii românești a fost regretatul profesor Christian Pelecudi. Bursier în anul 1968 al Laboratorului de Robotică de la Stanford și visiting professor la Université de Poitiers, unde a elaborat un curs despre mecanisme, profesorul Pelecudi a fondat, în anul 1983, la Politehnică, centrul de cercetare şi dezvoltare pentru roboţi industriali MEROTEHNICA. 

De numele său se leagă crearea, în 1990, a specializării Roboți Industriali, din cadrul Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, dar și fondarea, în același an, la Timișoara, a Societății Române de Robotică.

 „În anul 2005-2006, denumirea specializării s-a schimbat în Robotică, ea fiind integrată într-un așa-numit domeniu de studii care cuprinde două specializări: Mecatronică și Robotică. 100% dintre absolvenții de Robotică își găsesc de lucru după terminarea facultății. Absolvenții noștri lucrează astăzi la cele mai mari companii din domeniu”, spune Nicolescu.

Pășitorul MERO și bipedul ASIMO

Conf. univ. dr. inginer Ion Ion (foto) a lucrat cu profesorul Pelecudi la MEROTEHNICA. Lucrează acum la proiectul unui robot pășitor care să meargă pe teren accidentat, care ar putea fi folosit, de pildă, la cultivarea viței de vie. O rudă mai în vârstă a patrupedului, hexapodul MERO, a luat premiul I la Salonul de Inventică de la Geneva.

Iar o altă creație a lui Ion Ion, patrupedul pășitor MERO, a ajuns în 1999 la Tokyo, într-o companie selectă. „Pe 5 iunie 1999 a făcut primul pas, atunci când i-am bătut pe unguri cu 2 la zero la fotbal. L-am prezentat la Tokyo, la aceeași conferință la care a fost prezentat bipedul ASIMO de la Honda. Ne-au despărțit câteva ore”, își amintește profesorul, care a păstrat programul conferinței de atunci. Îmi arată o filmare de atunci, în care MERO lovește ușor o minge cu piciorul pe muzică de Ceaikovski. Într-o altă filmare, ani mai târziu, un moștenitor perfecționat al lui ASIMO îi trimitea o pasă președintelui american Barack Obama.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trebuie sa fie o greseala: presa a relatat mereu ca in comunism-socialism industria era la pamant, se lucra megalomanic si anapoda dupa conceptii de partid aiuristice, totul era bun de fier vechi, nimic nu functiona si ne faceam ca muncim. Cum sa cred eu ce se spune in articol ca am facut o linie robotica pt nemti in 1984? Minciuni propagandistice!
    • Like 3
    • @
      check icon
      Tot ca sa fim ancorati in realitate, haideti sa vedem ce numeau baietii astia "roboti", si ce capacitate de programare exista. Adica, ce suprafata ocupa tabloul cu relee, caci de programe nu era vorba...
      • Like 1


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult