Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Cum te asiguri că dezinfectantul de mâini e eficient contra coronavirus. Interviu cu directorul firmei care a făcut dezinfecția în focarul de la Spitalul Gerota

echipa DDD

Sursa foto: Facebook/Munteanu Gabriel

Cererea pentru servicii de dezinfecție a urcat vertiginos după izbucnirea pandemiei de covid. Nici nu era greu. Până atunci, tindea către zero.

Solicitările erau foarte rare, din partea câtorva instituții și cam atât. Acum sunt la mare căutare serviciile curative, nu cele preventive. Adică dezinfecții după apariția unui focar. Prea puțini sunt dispuși să plătească pentru servicii care ar preveni apariția de noi cazuri.

Unul dintre motivele pentru care nu se căutau serviciile de dezinfecție ar putea fi că legislația în domeniu nu prevede o periodicitate în efectuarea operațiunilor de dezinfecție. „La nevoie”, așa sună un ordin al Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Ordinul datează din 2015. Dezinfecțiile se fac „la nevoie”. Atât.

„Nu știu ce înseamnă « la nevoie » și cum poate fi definită această sintagmă printr-un cadru legal. Nevoia cui, nevoia de ce? E interpretabil”, zâmbește Gabriel Munteanu, care conduce o companie care prestează servicii profesionale de DDD - dezinfecție, dezinsecție și deratizare. 

„La noi fiecare își face dezinfecție în regie proprie. Își cumpără un dezinfectant, face cât știe, cum poate”, continuă Munteanu.

Inclusiv spitalele.

Exceptând blocurile operatorii, unde se practică dezinfecție de nivel înalt, dar cu aparatură proprie, în cele mai multe cazuri. Dar saloanele, toaletele din spitale? Poate dacă aici s-ar face dezinfecții cu firme autorizate ar fi mai puține infecții nosocomiale în spitalele noastre, crede directorul de firmă de DDD.

La o simplă interogare în SICAP (platforma de achiziții publice - n.n.) se poate vedea numărul de tranzacții cu servicii de dezinfecție înainte de pandemie: nesemnificativ, tinde către zero.

Acum, cererile cresc. Pe zi ce trece. Apar constant focare noi, odată cu această relaxare care se pare că e mai mare decât ar fi trebuit să fie.

„Trebuie să ne lovească o pandemie ca să ne dăm seama că trebuie să facem dezinfecții?”, se întreabă retoric antreprenorul.

Compania pe care o conduce a fost singura care, în martie, a mers să dezinfecteze Spitalul MAI „Dimitrie Gerota”, primul focar covid-19 din România. A aplicat pentru aceste servicii, solicitate de Ministerul Sănătății în sistemul electronic de achiziții publice. Nu a mai fost nicio altă firmă care să participe la acea licitație. Dovadă prețul cu care a fost declarată câștigătoare firma sa, spune acesta. 

Într-un interviu pentru Republica.ro, Gabriel Munteanu, (foto) director general al societății Compania DDD, a povestit ce a găsit în martie la Gerota și cum și-a încurajat angajații să intre în primul focar de coronavirus din România, dar și la ce trebuie să se uite cineva care vrea să aleagă serviciile unei firme de dezinfecție, cum pot fi evitate țepele, la ce trebuie să ne uităm până și atunci când cumpărăm un dezinfectant de mâini cu efect virucid pentru dozatorul de la intrarea în firmă.


Cu cât a crescut cererea pentru servicii de dezinfecție în această perioadă, comparativ cu situația de dinainte de pandemie?

Cererea de servicii autorizate pentru dezinfecție este în creștere. Înainte de pandemie nu prea existau solicitări pentru astfel de servicii. Erau foarte rare, din partea câtorva instituții și cam atât. La o simplă interogare în SICAP (platforma de achiziții publice) se poate vedea numărul de tranzacții cu servicii de dezinfecție înainte de pandemie: aproape zero. După izbucnirea pandemiei au apărut solicitările și este o cerere în creștere, din punctul meu de vedere. Odată intrați în starea de alertă, numărul cererilor de servicii de dezinfecție curative (efectuate după apariția cazurilor de covid-19 – n.n.) a urcat. Din păcate, cele mai multe solicitări sunt pentru servicii curative - după apariția de cazuri de covid-19 -, mai puțin se cer servicii de dezinfecție preventive. Apar constant focare noi, odată cu această relaxare care se pare că e mai mare decât ar fi trebuit să fie...

De ce înainte de pandemie spuneți că nu se căutau servicii de dezinfecție autorizate?

De peste doi ani serviciul de dezinfecție nu l-am mai găsit în niciun cadru legislativ ca fiind obligatoriu. În ordinul Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) nr. 82 pe 2015 de exemplu, între aliniatele 100-105, unde sunt prevăzute anumite periodicități pentru acest serviciu, obligativitatea prestării serviciului de dezinfecție nu mai există. Se spune că se poate face „la nevoie”. Atât.

Autoritățile contractante pot lua cel mai bun dezinfectant, dar ce fac cu el dacă nu au dotarea pentru a-l folosi corect și eficient?

Nici pentru spitale?

„La nevoie”. Nu știu ce înseamnă „la nevoie” și cum poate fi definit „la nevoie” printr-un cadru legal. Nevoia cui, nevoia de ce? E interpretabil. Domnii care ne conduc țara ar putea să se aplece cumva asupra acestei industrii, astfel încât să se revizuiască puțin cadrul legislativ pentru acest domeniu. Trebuie să ne lovească o pandemie ca noi să ne dăm seama că trebuie să facem dezinfecții? Nu e normal.

Și mai e altă problemă. Starea de urgență declanșată de pandemie a venit „la pachet” cu un set de avantaje pentru autoritățile contractante cărora li se permite să facă achiziții fără să respecte toată procedura îndelungată a licitațiilor. Pot să ia cel mai bun dezinfectant, dar ce fac cu el?! Starea de urgență permite autorităților contractante să cumpere, printr-o procedură scurtă, doar produse dezinfectante, nu și servicii de dezinfecție.

Astfel încât în această perioadă dacă o unitate spitalicească și-ar fi dorit să beneficieze de servicii de dezinfecție autorizate, ar fi trebuit în continuare să respecte aceeași procedură îndelungată a licitațiilor ca și înainte de starea de urgență/ de alertă.

„La noi fiecare își face dezinfecție în regie proprie, își cumpără un dezinfectant, face cât știe, cum poate”

Și cum procedează unitățile medicale?

Să ne gândim la un spital. Cum ar putea personalul propriu al spitalului respectiv să presteze un serviciu de dezinfecție corect și eficient, inclusiv din punct de vedere al costurilor, să nu arunce cu substanța în stânga și dreapta, neștiind cum să presteze un serviciu corespunzător. Cum ar putea să aplice substanța astfel încât să nu existe riscuri de infecții, de contaminări, reacții chimice cum au fost în acele școli, la începutul de an, când au fost fel de fel de intoxicații în școli, din cauză că a fost amestecată substanța dezinfectantă cu insecticid. Cum poate administratorul de spital, care nu are cunoștințe în acest domeniu, să presteze eficient un asemenea serviciu? Degeaba au lejeritatea să își cumpere substanțe dezinfectante. Nu zic că nu îi ajută. Dar când vorbim de procedura de dezinfecție de nivel înalt, clar ar trebui să discutăm de o firmă specializată care are oameni ce au urmat anumite cursuri, care știu cum să folosească o anumită substanță, știu cum să o dilueze, să o aplice, au aparatură performantă. Din punctul meu de vedere, din acest motiv se întâmplă și toate infecțiile nosocomiale în spitale. La noi fiecare își face dezinfecție în regie proprie, își cumpără și el un dezinfectant, face cât știe, cum poate.

În ce constă o procedură de dezinfecție de nivel înalt făcută de o firmă specializată?

Sunt două tipuri de dezinfecție. Vorbim de dezinfecție uscată, de nivel înalt, și dezinfecție umedă. În cadrul procedurii de dezinfecție uscată se folosesc nebulizatoare, iar substanțele care se utilizează vin gata diluate, capsulate, sigilate, ca să se elimine riscul de a dilua necorespunzător substanța respectivă. Nebulizatorul se pornește în funcție de volumul încăperii, care se determină cu o ruletă laser ce măsoară cubajul încăperii. Aparatul nebulizează atâta substanță dezinfectantă cât e nevoie pentru a face o dezinfecție corectă în încăperea respectivă. Intervenția omului e redusă. Dezinfecția de nivel înalt se face și în blocurile operatorii din spitale.

În cadrul dezinfecției umede substanța se aplică pe suprafețe.


Spitalele au astfel de nebulizatoare?

Majoritatea spitalelor au și ele achiziționate asemenea aparate de nebulizare uscată pe care le folosesc în cadrul procedurilor de dezinfecție de nivel înalt în blocurile operatorii sau în zone cu risc ridicat de contaminare. Dar nu e suficient numai în blocul operator, pentru că te poți infecta și în salon, sau la toaletă. Acolo eu nu am văzut să se presteze un serviciu de dezinfecție corespunzător, cel puțin înainte de izbucnirea pandemiei. Ar fi firesc și obligatoriu ca în spitale să fie prestate periodic, de către firme autorizate, servicii de dezinfecție.

Cum evităm „țepele” la achiziția de servicii de dezinfecție

Un antreprenor primește un email cu o ofertă pentru servicii de dezinfecție. La ce se uită ca să fie sigur că își alege un serviciu autorizat, un produs sigur?

Mai întâi este de verificat vechimea firmei, dacă e firmă înființată în 2020 în plin sezon pandemic, nu știu dacă poate prezenta garanție. Teoretic, cu cât firma e mai veche, cu atât ar trebui să aibă mai multe proceduri, aparatură, personal calificat. Al doilea aspect, autorizațiile și certificările pe care trebuie să le aibă firma - autorizația de la Directia de Sănătate Publică, de la Direcția Sanitară Veterinară, de la primăria de care aparține sediul social al firmei și autorizația de la Directia de muniții, arme periculoase și substanțe toxice din cadrul Poliției de pe raza localității unde e sediul social al firmei.

În legătură cu certificările, legea prevede minim implementarea unui standard ISO 9001 și minim un standard ISO 14.001. Acesta e minimul legal. Firmele mai mari pot prezenta mai multe certificări. Noi de exemplu, care avem o vechime de 9 ani în domeniu, am implementat standardul ISO 16636, este singurul ISO european care certifică prestarea serviciilor de DDD - dezinsecție, dezinfecție și deratizare - la un anumit nivel impus de Confederaţia Asociaţiilor Europene pentru Managementul Dăunătorilor – CEPA.

Cum te asiguri că dezinfectantul de mâini e eficient contra coronavirus

Când o firmă cumpără un dezinfectant pentru mâini care să fie eficient în cazul coronavirus la ce trebuie să fie atentă?

Dezinfectanții comercializați pe piața din România ar trebui să fie în primul rând avizați de Ministerul Sănătății, dacă vorbim de produse biocide și de către Agenția Medicamentului, dacă vorbim de dispozitive medicale. În acest aviz emis de Comisia de biocide, din cadrul Ministerului Sănătății, pe care ar trebui să îl aibă orice astfel de produs ce se vinde pe piață, e trecut clar efectul acestuia. Au apărut confuzii destul de multe. Oamenii au cumpărat dezinfectant și nu au știut să se uite într-un aviz să vadă dacă produsul achiziționat are și efect virucid. Trebuie verificat dacă dezinfectantul are aviz și dacă în aviz este menționat testul de eficacitate virucidă. Adică să scrie eficacitate virucidă, conform unui ISO, sau să scrie că inactivează virusul. Dacă nu sunt trecute aceste sintagme, înseamnă că dezinfectantul nu e bun împotriva covid-19. Pe etichetă ar trebui trecut aviz nr. din data de ..și atunci la o simplă căutare pe google se poate vedea exact avizul și dacă are sau nu are efect virucid.

„Nu ai cum să iei un om care până acum a plantat panseluțe și trandafiri să îi pui atomizorul în spate să îi zici ia și fă dezinfecție

În București ADP-urile și-au trimis, la un moment dat, oameni cu atomizoare în spate să facă dezinfecție în scări de bloc. Primăriile au oameni calificați pentru asemenea activități?

Este o concurență neloială pe care o fac administrațiile locale, după părerea mea. Ca să se autorizeze o firmă care prestează servicii de dezinfecție are nevoie de calificarea angajaților, trebuie ca aceștia să fie operatori autorizați, adică au făcut cursuri. Asta înseamnă un timp alocat de omul respectiv părții teoretice înainte de a presta serviciul pe teren. Nu ai cum să iei tu, primărie, un om, muncitor de altfel, dar care până acum a plantat panseluțe și trandafiri, a tuns gazonul sau a toaletat copacii și să îi pui atomizorul în spate să îi zici ia și fă dezinfecție, sau ia și fă dezinsecție. Dă-i substanțe periculoase pe mână. Cum le manipulează? De unde știe care e diluția, ce trebuie să facă în cazul unui accident, în cazul unor deversări accidentale de substanță pe sol, cum se aplică, câte substanțe să aplice, cât să dea cu atomizorul, nebulizatorul? E o modă acum ca autoritățile publice locale să își creeze asemenea departamente și se apucă și fac servicii de dezinfecție, dezinsecție, deratizare fără personal specializat.

Dezinfecția de la Spitalul Gerota. „Le-am spus colegilor mei că suntem singurii care am acceptat să facem această lucrare” 

Firma pe care o conduceți a fost cea care a făcut dezinfecțiile la Spitalul MAI Prof.Dr. Dimitrie Gerota, în martie, în plină pandemie. A fost primul spital din România închis din cauza epidemiei de coronavirus. Cum a fost?

Spitalul „Dimitrie Gerota” din Capitală a trecut prin trei etape de dezinfecție. Mai întâi unitatea medicală a fost dezinfectată cu un nebulizator, folosind un dezinfectant pe bază de peroxid de hidrogen.

Acest sistem se folosește și în spitalele din Europa. Ceața rece creată cu aceste dispozitive este una uscată, protejând și dezinfectând aparatura medicală din interiorul spitalului.

Personal am fost acolo cu băieții din echipă și am muncit cot la cot cu ei. A fost o intervenție în plină pandemie, când cu toții eram speriați. Am considerat că așa e firesc și normal față de colegii mei, să nu îi las singuri. Eu am fost practic primul om care a intrat în recunoaștere în spital și pentru a închide geamurile, înainte de a începe procedura de dezinfectare. Singurul lucru pe care l-am spus colegilor mei a fost acela că suntem singurii care am acceptat să facem această lucrare și vreau ca alături de ei să reușim să ajutăm spitalul Gerota și pacienții ce vor avea nevoie de serviciile acestuia. În zilele ulterioare au urmat a doua și a treia dezinfecție. Lucrările de dezinfecție au durat aproximativ 7-8 ore, din cauza suprafeței care trebuia acoperită (21.000 mp).

Care sunt tarifele medii practicate pe piața serviciilor de dezinfecție?

Cum spuneam, sunt două proceduri - dezinfecție uscată, de nivel înalt, și cea umedă, de suprafețe. Referitor la dezinfecția uscată se întâmplă să mai vedem prin SICAP și cereri din partea autorităților contractante ca tariful să fie ofertat per metru pătrat. Lucru eronat. Nu ai cum să prestezi un serviciu de dezinfecție a aerului, a microaeroflorei, - vorbim de volum, de acel efect de ceață uscată, rece - și să te raportezi la suprafața podelei, în metri pătrați. Norma de aplicare stabilită de producătorul substanței care se folosește este pe metrul cub. Tariful dezinfecțiilor uscate de nivel înalt variază între 0,4 - 1,2 lei pe metrul cub, în funcție de mai mulți parametri ca suprafață, numărul locațiilor.

Dezinfecția suprafețelor, dezinfecția umedă, poate fi raportată la metrul pătrat, pentru că vorbim de suprafețe. Aici exista pe vremuri, în 1981, un ordin MAIA în care se menționa că în cadrul procedurilor de dezinfecție și dezinsecție ar trebui aplicat un coeficient de 2,5 ce ar acoperi intervențiile și asupra tocurilor de uși, mobilierului, geamurilor, pervazelor, pentru că nu poți face dezinfecție dând cu substanță dezinfectantă doar pe jos. Respectarea acestui coeficient de 2,5 ar fi indicată. Tariful este de 0,008 lei - 0,25 lei pe metrul pătrat.

Aveți solicitări și de la persoane fizice? Care e tariful?

Da. Am avut de la familii unde au fost cazuri de covid-19. Pentru un apartament cu 3 camere, de exemplu, tariful este de 250-300 lei cu TVA.  Avem solicitări de la instituții, firme private, persoane fizice, asociații de locatari. Am avut lucrări de dezinfecție și în cămine de bătrâni, unde au apărut focare de covid-19.


Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inca ceva ,Suedia nu a disparut de pe Pamant desi nu s-au panicat ca iepurii.
    • Like 1
  • Cat de grav ii virusul asta daca moare cu apa si sapun. Si daca il iei primesti aspirina si paracetamol. Iti spun eu ca mai studiaza ei vreo doi ani si fac experimente si o sa ajunga la concluzia ca ceaiul de menta ii rezolvarea. Mor naibii de foame cu miile pe zi dar ei baga miliarde in experimente cu aspirina. Unde ii selectia naturala? 60-70 % sunt asimptomatici . Nu ii afecteaza pe copii , deci viitorul ii asigurat. Mai bine ar cauta un tratament pentru prostie. 3.000.000 mor doar din cauza alcolului pe an si noi ne facem griji pt ce 500.000 de corona. 650.000 mor anual de gripa normala , gripa aia de care nu ne pasa si sunt tratamente cu duiumul. Trb sa facem discernamant intre ingrijorare si panica. Cum am prezis la inceputul panicii de co-vid , nici un politician nu o sa moara de virus.
    PS. Poarta masca , daca nu pt virusi , macar sa nu iti puta gura. Iar spalatul mainii ii de bun simt( si din cand si sub brat).
    • Like 1


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult