Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Work from home”-ul din pandemie schimbă radical piața muncii după ce tot mai mulți angajatori au constatat cu surprindere că productivitatea a crescut

Work from home

Foto: Guliver Getty Images

Înainte de pandemie, mulți dintre candidații cu care discutam în interviurile de angajare, precum și o mare parte dintre persoanele cu care susțineam sesiuni de consiliere în carieră, îmi spuneau că un beneficiu important în plan profesional ar fi reprezentat de lucrul de acasă.

Odată cu declanșarea stării de urgență mulți dintre angajați au avut posibilitatea să lucreze de acasă. Majoritatea celor cu care am discutat despre acest aspect mi-au spus ca sunt mulțumiți de noua perspectivă, însă sunt și oameni care s-au simțit nemulțumiți de noul context.

Din perspectiva mea, acest exercițiu al lucrului de acasă este relevant până într-un anumit punct. Și spun acest lucru pentru că au fost multe variabile care au influențat percepția oamenilor și care într-un context de normalitate nu ar fi existat. 

În primul rând, angajații care au copii au avut parte de o serie de provocări în contextul în care aceștia nu au mers la grădiniță sau la școală: spațiul fizic de lucru a fost mai limitat; a fost necesar să se ocupe și de programul copiilor, inclusiv pentru a le oferi ajutor pentru teme; starea psihică a fost influențată de informațiile negative referitoare la pandemie; nu au avut posibilitatea să socializeze în afara programului de lucru, date fiind restricțiile. Așa încât este posibil ca oamenii să nu poată fi tocmai obiectivi atunci când oferă feedback cu privire la lucrul de acasă.

Și cu toate acestea, sunt oameni care au identificat beneficii în această abordare a desfășurării activității: economisirea unor resurse importante de timp alocate drumului casă - birou/ birou – casă; eliminarea stresului provocat de aglomerația din trafic sau din mijloacele de transport în comun; un nivel mai mare de flexibilitate în organizarea propriului program; mai mult timp petrecut cu familia; un nivel mai crescut de promptitudine în organizarea întâlnirilor de business datorită folosirii tehnologiei etc.

Din perspectiva companiilor, cel mai des întâlnit feedback a fost că productivitatea angajaților a crescut.

Pe lângă productivitate sunt și alte beneficii pe care cu singuranță majoritatea companiilor le-au identificat: reducerea sau tăierea costurilor aferente chiriei pentru spațiile de lucru; motivarea oamenilor prin oferirea unui beneficiu important pentru aceștia, motivare care conduce la creșterea nivelului de implicare a angajaților; dezvoltarea autonomiei angajaților; creșterea nivelului de eficiență și de promptitudine în concretizarea discuțiilor și întâlnirilor; posibilitatea ca oamenii să participe la cursuri și training-uri online, economisind în acest fel resurse valoroase de timp.

Cel mai probabil vom asista începând din această perioadă la o reconfigurare a pieței muncii, care va presupune o serie de schimbări. Iar aceste schimbări este posibil să fie foarte provocatoare atât pentru angajații mai puțin flexibili, cât și pentru companiile al căror management este concentrat pe controlul angajaților.

Dincolo de orice beneficiu, implementarea lucrului de acasă necesită multă atenție din multiple perspective.

Cel mai probabil, echilibrul va fi soluția și în acest context. Astfel încât cea mai eficientă abordare ar fi ca oamenii să aibă posibilitatea de a lucra atât de acasă, cât și de la birou. În acest fel, angajații vor avea oportunitatea să socializeze și să se păstreze spiritul de echipă; angajații noi vor fi integrați mai ușor; și în același timp oamenii vor beneficia de flexibilitate și vor putea decide când ar fi mai eficient să fie la birou și când ar putea lucra de acasă. În acest context, companiile pot opta pentru spatii de birou mai restrânse, însă va fi necesar să implementeze un pachet de beneficii pentru angajați care să compenseze cheltuielile pe care aceștia nu le-ar avea, daca ar lucra de la sediul companiei, cum sunt cele cu utilitatile.

În ceea ce privește evaluarea oamenilor, ar fi contextul oportun ca angajatorii să vadă că valoarea unui profesionist rămâne constantă independent de locul în care își desfășoară activitatea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In IT se lucra de acasa de multi ani, cel putin in vest.Doar ca se pastra nucleul de baza prezent la slujba si de acasa lucrau cei care aveau probleme diverse, de obicei aceia care stateau departe sau cei cu probleme medicale temporare sau cu lucrari de reparatii de supravegheat in locuinta. Daca era o furtuna si nu mergeau tramvaiele in Dublin, lucram de acasa... Si totul mergea struna. Acum poate ca se va reconfigura totul, dar e minunat ca oamenii sa se si intalneasca. Angajatorii tot trebuie sa aiba spatii unde se pot desfasura sedinte, cu mese ca la scoala si cu ecran plus tabla unde oamenii sa-si expuna ideile si raportarile sau documentarile adunate. Sa speram ca bulversarea aceasta va deveni constructiva caci, oricum nu constituie nici pe departe cel mai mare dezavantaj al pandemiei....
    • Like 0
  • Nume check icon
    A aparut o noua religie in Romania: WFH sau telemunca pe romaneste. Arata ca o noua conspiratie mondiala impotriva proprietarilor de birouri si serviciilor adiacente. SI toate in numele unui cuvant pe care foarte putini il inteleg: productivitate. Toate lumea vorbeste ca crescut productivitatea, dar nimeni nu arata exemple si cifre concrete. Prin urmare fara date in spate astfel de articole sunt numai simple opinii si nu certitudini.
    Fara sa neg ca sunt si job-uri care se pot face de acasa usor si deasemenea ca sunt persoane care prefera sa lucreze singuri si nu in echipe, lucrurile nu stau atat de roz cum sunt prezentate, pentru ca:
    - nu a crescut productivitatea, ci a crescut numarul de ore lucrate. De aici senzatia ca s-au facut mai multe activitati
    - in afara de firmele de IT care au nivel ridicat de integrare digitala a activitatilor si proceselor, in rest multi sunt foarte in urma, prin urmarea lucru de acasa a fost si mai ineficient. Sa faci un video call nu inseamna digitalizare nici pe departe.
    - pauzele de masa nu au mai fost o ora, ci 15 min - in rest lucru
    - anumite activitati au durat mult mai mult timp pentru ca intreruperile au fost mai dese si mai lungi decat la birou pentru a rezolva probleme marunte
    - multe sedinte degeaba - de control si verificare daca angajatii lucreaza, prin folosirea excesiva a video-call-urilor
    - toate studiile arata ca folosirea excesiva a video-call-urilor este un consum mare de energie, prin urmare mai putin pentru activitati importante
    - persoanele cu copii sub 10 ani sunt pur si simplu terminati si stresati
    - multi abia asteapta sa ajunga la birou sa se reintegreze social in echipa in societate pentru ca s-au saturat de monotonia de acasa
    Prin urmare tot acest lucru de acasa, pentru foarte mult firme, a asigurat minimul pentru functionarea firmelor si nu a fost deloc un pas inainte in a imbunatati procese, activitati, productii mai mari, eficiente, productivitati, etc. Ci numai o crestere a gradului de ocupatie. Prin urmare eu cred ca in realitate mai multi sunt nemultumiti decat multumiti si nu cred ca va exista o revolutie a conditiilor si relatiilor de munca, mai ales ca in aceasta perioada cam pana in 20% din angajati au job-uri care sa lucreze de acasa, in rest job-urile esentiale: utilitati, serviciii publice, comert si transporturi, nu prea pot fi facute de acasa.
    • Like 4
    • @ Nume
      sunt cazuri si cazuri... mie-mi place de acasa, pauza e pauza, programul e strict, nu pot face overtime nici sa vreau...
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult