Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

1.500 de voluntari au plantat Pădurea Transilvania 5.0. „Este ceva extraordinar, pentru că nu i-am chemat să le dăm ceva, i-am chemat să îi punem la muncă. Au venit oameni din toată țara, a fost ca o sărbătoare”

Tășuleasa Social wide

Fotografii: Facebook Tășuleasa Social

În urmă cu 19 ani, când a organizat prima acțiune de împădurire, Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social, a reușit cu greu să adune vreo 40 de voluntari. „Nu mai vorbisem niciodată în fața atâtor oameni și mi s-a pus un nod în gât. Am zis: No, hai, să plantăm. Și am avut nevoie de trei zile ca să plantăm un hectar”, povestește el. După aproape două decenii în care Alin Ușeriu i-a învățat pe oameni să le pese de natură, spiritul voluntariatului a prins rădăcini puternice în Transilvania. 

Tășuleasa Social

1.000 de oameni, înscriși în doar 24 de ore

Sâmbăta trecută, la Sânmihaiu de Câmpie, 1.500 de oameni au împădurit 10 hectare de teren distrus de agricultura intensivă, într-o acțiune de voluntariat organizată de Tășuleasa Social și Banca Transilvania. 

Doar în primele 24 de ore de la startul înscrierilor, și-au anunțat participarea nu mai puțin 1.000 de persoane. „1.000 de oameni în 24 de ore este ceva extraordinar, pentru că nu i-am chemat să le dăm ceva, i-am chemat să îi punem la muncă. Au venit oameni din toată țara, a fost ca o sărbătoare”, spune Alin Ușeriu. O sărbătoare din care, în următorii ani, va crește în localitatea din Bistrița Năsăud o pădure de gorun, frasin și, pe vârful dealului, ceva pin negru. 

„Am vorbit cu cei din comunitatea locală să îngrădească și să protejeze puieții, până când vor crește și se vor putea apăra singur. Apoi ei îi vor ajuta pe oameni”, a explicat fondatorul Tășuleasa Social. Unii dintre copacii plantați de el cu mulți ani în urmă, când alții defrișau fără milă, au astăzi patru metri înălțime. Atunci când începi să faci ceea ce trebuie, natura începe să se se regenereze.

Pădurea Transilvania este o acțiune susținută de 5 ani de Banca Transilvania, spune Omer Tetik, CEO al BT (foto). 

„Pădurea Transilvania a fost ideea noastră pentru a face mai mult decât banking. Am avut viziunea asta, să facem an de an o pădure mare, ceva care să rămână. Ne-am dus în direcția aceasta dintr-un motiv simplu: pentru că noi credem ca este un lucru bun şi care trebuie făcut. Primul lucru, acum 5 ani, a fost să căutam un partener puternic, etic şi bine organizat. Acel partener a fost şi este Tăşuleasa Social şi suntem recunoscători echipei de acolo şi miilor de voluntari pentru ce am realizat în aceşti ani, împreună: 50 de hectare de pădure nouă în România”.

„Un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere”

Pentru a exista un echilibru, 35% din suprafața unei țări ar trebui să fie acoperite de pădure, dar din cauza tăierilor ilegale, România este mult sub această țintă.

Tășuleasa Social

„Populația nu e conștientă că se produce un dezastru. O perdea forestieră nu este necesară doar ca să nu ajungă zăpada pe șosea. Pădurea ne dă viață, pădurea aduce umiditate aerului, un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere, iar în locul lor lor nu a mai fost pus nimic”, atrage atenția Alin Ușeriu.

Pentru el, Pădurea Transilvania este o sală de clasă în care oamenii învață că existența lor nu poate fi ruptă de cea a naturii și că fiecare dintre noi avem o responsabilitate de a îndrepta lucrurile. „Este o uriașă sală de clasă și o formă de protest. S-au înscris foarte mulți adolescenți și tineri. Generația noastră le lasă lor o datorie. Și uneori le lăsăm conștient datoria asta, iar ei vor trebui să repare toate problemele care decurg din ea”, spune el. „Aceasta este cea mai mare problemă de mediu pe care o avem. Abuzul asupra pădurii, gestionarea ei prostească nu doar cei care fură pădurea sunt de vină, ci și noi. Noi nu avem pentru lemn niciun pic de respect. Noi ne ducem, ne simțim bine în casa bunicii de la țară, dar după aceea tragem un beton, dacă se poate”, crede Alin Ușeriu.

Prin programele de la Tășuleasa Social, îi învață pe tineri să meargă civilizat pe munte, să lege legături cu locurile pe care le vizitează, să învețe să le cunoască frumusețea și valoarea. În acest fel, pădurile nu mai sunt doar ale celor care văd în ele preț lemnului vândut, ci devin încet-încet parte dintr-o comunitate căreia îi pasă. În acest proces, începe să schimbe ceva atât în peisaj, cât și în oameni.

Tiberiu Ușeriu: Tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor

La plantarea Pădurii Transilvania a fost prezent și fratele lui Alin, Tiberiu Ușeriu, cel care a câștigat de trei ori consecutiv cel mai dur maraton din lume, 6633 Arctic Ultra. La Tășuleasa a reușit acesta să își lase trecutul deoparte și să devină din condamnat unul dintre cei mai buni alergători de anduranță ai lumii. „Eu nu cred că eu, cu dragostea mea de frate l-aș fi putut ajuta atât de tare pe Tibi cât l-a ajutat Tășuleasa. El în Tășuleasa a avut un sprijin destul de mare. Nu s-ar fi întâmplat nimic dacă el nu era ambițios, dar colacul de salvare a fost și pentru el, și pentru alți oameni Tășuleasa”, spune Alin Ușeriu.

Chiar înaintea acțiunii de plantare, Tiberiu Ușeriu a făcut o alergare ușoară la Tășuleasa pentru a se recupera în urma ultimului maraton arctic, în care a suferit degerături. S-a bucurat că a simțit dureri la degete, semn că terminațiile nervoase încep să își revină. Povestește că a descoperit voluntariatul târziu, spre deosebire dintre mulți dintre cei care au venit să planteze copaci. „Când eram copiii, noi am tăiat cu părinții noștri, am descoperit ceva mai târziu că trebuie să lăsăm ceva în urmă, pentru copiii noștri. La primele acțiuni de voluntariat eram câteva zeci, iar astăzi avem 1.500 de oameni, dintre care 70% sunt tineri, tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor. Cred că Tășuleasa Social a contat foarte mult în Transilvania, în crearea acestui spirit”, spune Tibi Ușeriu.

„Nu putem avea o viață ca în Germania, dacă nu ne implicăm ca în Germania. Acolo o mare parte din populație face donații recurente, acțiuni caritabile, voluntariat. La noi, numărul celor care fac asta este foarte mic, dar lucrurile încep însă să se schimbe”, crede fratele său, Alin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • tot pentru austrieci plantati
    • Like 0
  • E o trebă extraordinară. Aş fi încântat să pot participa la o astfel de acțiune şi în Bucureşti. Nu putem trăi fără copaci cât mai mulți ín jurul nostru. Ține de sănătatea fiecărui individ şi a comunitąții,în ansamblu.
    • Like 0
  • Unii fura padurile si altii fac munca voluntara sa le replanteze. Munca in zadar. Si o mai si laudam. Pana ne se lichideaza hotia, nu se mai ridica Romania. Marea problema este cine ar trebui sa lichideze hotia si de unde sa se inceapa. Imi pare rau de voluntari. Ce si-or rade in barba hotii de paduri. Mi-e asa mila de voluntarii tineretului romanesc, cum ii momesc cu sentimentele patriotice sa acopere furtul altora Vai de ei si vai de noi, unde am ajuns.
    • Like 0
  • Frumos din partea voluntarilor ! Ar trebui plantate muuulte păduri , ca sa sperăm la un viitor cu aer mai curat.
    • Like 0
  • Bravo Tesuleasa.
    • Like 0
  • Frumos.

    In rest, ai dreq comunisti care le scoteau la munca patriotica si sa plantam copaci pentru tara mama....
    • Like 1
    • @ Bogdan Storm
      diferenta e data de libertate si alegere, in comunism nu aveam de ales si ieseam la munca patriotica (gratuita) in singura zi libera (partial libera, mama deseori lucra si duminicile) inclusiv cei bolnavi sau lenesi.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Care libertate stimata Doamna?
      In prezent nu mai avem de ales. Daca nu facem chestiile astea ne exterminăm in 100 de ani :)))
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult