1.500 de voluntari au plantat Pădurea Transilvania 5.0. „Este ceva extraordinar, pentru că nu i-am chemat să le dăm ceva, i-am chemat să îi punem la muncă. Au venit oameni din toată țara, a fost ca o sărbătoare”

Fotografii: Facebook Tășuleasa Social

În urmă cu 19 ani, când a organizat prima acțiune de împădurire, Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social, a reușit cu greu să adune vreo 40 de voluntari. „Nu mai vorbisem niciodată în fața atâtor oameni și mi s-a pus un nod în gât. Am zis: No, hai, să plantăm. Și am avut nevoie de trei zile ca să plantăm un hectar”, povestește el. După aproape două decenii în care Alin Ușeriu i-a învățat pe oameni să le pese de natură, spiritul voluntariatului a prins rădăcini puternice în Transilvania. 

1.000 de oameni, înscriși în doar 24 de ore

Sâmbăta trecută, la Sânmihaiu de Câmpie, 1.500 de oameni au împădurit 10 hectare de teren distrus de agricultura intensivă, într-o acțiune de voluntariat organizată de Tășuleasa Social și Banca Transilvania. 

Doar în primele 24 de ore de la startul înscrierilor, și-au anunțat participarea nu mai puțin 1.000 de persoane. „1.000 de oameni în 24 de ore este ceva extraordinar, pentru că nu i-am chemat să le dăm ceva, i-am chemat să îi punem la muncă. Au venit oameni din toată țara, a fost ca o sărbătoare”, spune Alin Ușeriu. O sărbătoare din care, în următorii ani, va crește în localitatea din Bistrița Năsăud o pădure de gorun, frasin și, pe vârful dealului, ceva pin negru. 

„Am vorbit cu cei din comunitatea locală să îngrădească și să protejeze puieții, până când vor crește și se vor putea apăra singur. Apoi ei îi vor ajuta pe oameni”, a explicat fondatorul Tășuleasa Social. Unii dintre copacii plantați de el cu mulți ani în urmă, când alții defrișau fără milă, au astăzi patru metri înălțime. Atunci când începi să faci ceea ce trebuie, natura începe să se se regenereze.

Pădurea Transilvania este o acțiune susținută de 5 ani de Banca Transilvania, spune Omer Tetik, CEO al BT (foto). 

„Pădurea Transilvania a fost ideea noastră pentru a face mai mult decât banking. Am avut viziunea asta, să facem an de an o pădure mare, ceva care să rămână. Ne-am dus în direcția aceasta dintr-un motiv simplu: pentru că noi credem ca este un lucru bun şi care trebuie făcut. Primul lucru, acum 5 ani, a fost să căutam un partener puternic, etic şi bine organizat. Acel partener a fost şi este Tăşuleasa Social şi suntem recunoscători echipei de acolo şi miilor de voluntari pentru ce am realizat în aceşti ani, împreună: 50 de hectare de pădure nouă în România”.

„Un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere”

Pentru a exista un echilibru, 35% din suprafața unei țări ar trebui să fie acoperite de pădure, dar din cauza tăierilor ilegale, România este mult sub această țintă.

„Populația nu e conștientă că se produce un dezastru. O perdea forestieră nu este necesară doar ca să nu ajungă zăpada pe șosea. Pădurea ne dă viață, pădurea aduce umiditate aerului, un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere, iar în locul lor lor nu a mai fost pus nimic”, atrage atenția Alin Ușeriu.

Pentru el, Pădurea Transilvania este o sală de clasă în care oamenii învață că existența lor nu poate fi ruptă de cea a naturii și că fiecare dintre noi avem o responsabilitate de a îndrepta lucrurile. „Este o uriașă sală de clasă și o formă de protest. S-au înscris foarte mulți adolescenți și tineri. Generația noastră le lasă lor o datorie. Și uneori le lăsăm conștient datoria asta, iar ei vor trebui să repare toate problemele care decurg din ea”, spune el. „Aceasta este cea mai mare problemă de mediu pe care o avem. Abuzul asupra pădurii, gestionarea ei prostească nu doar cei care fură pădurea sunt de vină, ci și noi. Noi nu avem pentru lemn niciun pic de respect. Noi ne ducem, ne simțim bine în casa bunicii de la țară, dar după aceea tragem un beton, dacă se poate”, crede Alin Ușeriu.

Prin programele de la Tășuleasa Social, îi învață pe tineri să meargă civilizat pe munte, să lege legături cu locurile pe care le vizitează, să învețe să le cunoască frumusețea și valoarea. În acest fel, pădurile nu mai sunt doar ale celor care văd în ele preț lemnului vândut, ci devin încet-încet parte dintr-o comunitate căreia îi pasă. În acest proces, începe să schimbe ceva atât în peisaj, cât și în oameni.

Tiberiu Ușeriu: Tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor

La plantarea Pădurii Transilvania a fost prezent și fratele lui Alin, Tiberiu Ușeriu, cel care a câștigat de trei ori consecutiv cel mai dur maraton din lume, 6633 Arctic Ultra. La Tășuleasa a reușit acesta să își lase trecutul deoparte și să devină din condamnat unul dintre cei mai buni alergători de anduranță ai lumii. „Eu nu cred că eu, cu dragostea mea de frate l-aș fi putut ajuta atât de tare pe Tibi cât l-a ajutat Tășuleasa. El în Tășuleasa a avut un sprijin destul de mare. Nu s-ar fi întâmplat nimic dacă el nu era ambițios, dar colacul de salvare a fost și pentru el, și pentru alți oameni Tășuleasa”, spune Alin Ușeriu.

Chiar înaintea acțiunii de plantare, Tiberiu Ușeriu a făcut o alergare ușoară la Tășuleasa pentru a se recupera în urma ultimului maraton arctic, în care a suferit degerături. S-a bucurat că a simțit dureri la degete, semn că terminațiile nervoase încep să își revină. Povestește că a descoperit voluntariatul târziu, spre deosebire dintre mulți dintre cei care au venit să planteze copaci. „Când eram copiii, noi am tăiat cu părinții noștri, am descoperit ceva mai târziu că trebuie să lăsăm ceva în urmă, pentru copiii noștri. La primele acțiuni de voluntariat eram câteva zeci, iar astăzi avem 1.500 de oameni, dintre care 70% sunt tineri, tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor. Cred că Tășuleasa Social a contat foarte mult în Transilvania, în crearea acestui spirit”, spune Tibi Ușeriu.

„Nu putem avea o viață ca în Germania, dacă nu ne implicăm ca în Germania. Acolo o mare parte din populație face donații recurente, acțiuni caritabile, voluntariat. La noi, numărul celor care fac asta este foarte mic, dar lucrurile încep însă să se schimbe”, crede fratele său, Alin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp