1 iunie. Azi e și ziua lui Luca, copilul din imagine

Albert Einstein spunea că nicio mare descoperire ori vreun progres nu are durată lungă în această lume, atâta vreme cât va exista un singur copil trist. Gândindu-mă la vorbele astea, mi-am amintit ceea ce zicea jurnalista Liana Alexandru acum șase ani: „Ziua asta, 1 iunie, ar trebui să fie mai puțin despre festivismul baloanelor, mersul cu copiii la terase și basme care nu devin realitate în nicio lume. 1 iunie ar trebui să fie mai mult un prilej de reflecție pentru părinți despre cum arată azi țara (și societatea) în care i-am născut. Ce fel de nație (și societate) le lăsăm copiilor noștri?”. Ei bine, Ziua Copilului din 2024 ne prinde iar într-o realitate dificilă, în care mulți copii suferă.

Unul dintre ei este Luca, băiatul din imagine. El trăiește alături de mama și fratele său. Tatăl lui se purta urât cu ei și a plecat. Luca face parte dintre copiii nevăzuți ai României, copiii din mediul vulnerabil, care nu au parte de bucurii decât foarte rar. Organizația World Vision România a reușit să ajungă la Luca la finalul anului trecut și să îi ofere o excursie lui și altor 2.500 de copii ca el. A fost prima lor excursie, unde au putut vedea luminițele în alt loc decât la televizor. 

De Ziua copilului, World Vision România a oferit niște date ca sunt ca o radiografie a copilăriei în țara noastră, date prezente și în rapaortele „Sunt hrăniți destul copiii României. Masa la școală și masa acasă” și „Bunăstarea copiilor din mediul rural”.

• Astfel, în România, unul din cinci copii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina și pentru aproape o jumătate dintre copiii înscriși în Programul Național Masă Sănătoasă (49%), pachetul alimentar primit la școală reprezintă principala masă a zilei. Pentru 22% dintre copii, masa primită prin program este singura masă a zilei.

• De asemenea, unul din 10 copii de la sat nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ și 37% dintre adolescenți lipsesc de la școală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. 

• Datele mai arată că doi din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare.

• În cazul unuia dintre patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.

• 30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă.

• Vârsta la care minorii încep să fumeze și să consume alcool este de sub 14 ani, iar 28% dintre adolescenți nu ar aborda autoritățile dacă ar fi victima unor violențe. Aproximativ o treime dintre aceștia afirmă că se tem că nu vor fi crezuți.

• 8% dintre adulți au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulți copii, pentru a face față cheltuielilor.

Realitatea despre care nu vorbesc politicienii

O altă realitate cruntă despre care nu se vorbește în campania electorală este că în România, unul din patru copii frecventează grădinița doar ocazional și 45% dintre părinți spun că nu au resursele financiare pentru a-și trimite zilnic copiii la grădiniță, după cum arată datele furnizate de World Vision România. 

Un ajutor pentru acești părinți este proiectul „Start în Educație”, cel mai amplu program de educație timpurie din România. În cadrul acestuia, peste 60.000 de copii au primit un ghiozdan echipat cu materiale educaționale și peste 10.000 de părinți au beneficiat de cursuri de parenting. World Vision România a extins programul cu donații de kit-uri educaționale pentru 1.500 de grădinițe și cursuri de formare pentru 3.500 de educatori. De asemenea, anul acesta World Vision România a lansat și un apel național de înscriere a cât mai multor școli în programul „Pâine și Mâine”, care are deja peste 1.500 de beneficiari. Doar în 2023 au fost oferite 234.000 de mese calde în cadrul programului de after school și Școala de vară.

Pe de altă parte, organizația Salvați Copiii din România transmite cu ocazia Zilei Copilului că peste 1,5 milioane de copii din țara noastră sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, adică 41,5% (din care 47,9% în mediul rural).

În plus, starea demografică a României se află într-o situaţie alarmantă, în 2022 fiind înregistrate doar 171.000 de naşteri, mai puţin decât acum 150 de ani. De asemenea, în primele 3 luni ale anului s-au născut cu 2.000 de copii mai puțini decât în aceeași perioadă din 2023, arată datele furnizate de Institutul Național Statistică și citate de ȘtirileProTV. S-a ajuns aici din cauza migrației puternice, dar și in lipsa unei strategii naționale care să stimuleze natalitatea.

Totodată, 55% dintre copiii români au declarat că îşi doresc să părăsească România, iar aproape jumătate din mamele minore sub 15 ani din Europa trăiesc în România.

Situația dramatică a copiilor din România este insuficient reflectată în programele partidelor politice pentru alegerile europene

Ţinând cont de degradarea cronică a principalilor indicatori care privesc bunăstarea fizică şi psiho-emoţională a copilului în România şi în urma analizării, din perspectiva drepturilor copilului, a programelor politice a şapte partide cotate cu şanse de a obţine mandate în Parlamentul European, Organizaţia Salvaţi Copiii a ținut să precizeze public că solicită partidelor prioritizarea investiţiilor pentru respectarea drepturilor copilului şi luarea unor măsuri urgente, printre care: 

• masă caldă generalizată în grădiniţe, şcoli, licee;
• program de şcoală prelungit de la 8 la 16 sau 9-17;
• introducerea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar;
• asigurarea gratuităţii transportului intrajudeţean şi interjudeţean pentru elevi;
• servicii gratuite de consiliere psihologică pentru copii.

În România, un copil din doi este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, suferă de analfabetism funcţional, este victima bullying-ului în şcoli, este pedepsit corporal în familie şi doreşte să emigreze pentru un sistem educaţional mai bun şi condiţii de trai decente. Rata mortalităţii infantile este în creştere, atingând 5,7 la mia de nou-născuţi în 2022. Lipsa educaţiei pentru sănătate şi a protecţiei împotriva abuzurilor contribuie la naşterea anuală a aproximativ 750 de copii de către fete cu vârste între 10 şi 14 ani, se mai arată în poziția transmisă de Organizaţia Salvaţi Copiii.

Starea demografică a României este alarmantă, înregistrându-se doar 171.000 de naşteri în 2022, mai puţine decât acum 150 de ani. În plus, 537.000 de copii au avut în 2023 cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar foarte puţini dintre ei beneficiază de consiliere psihologică. 

Aceste date, spun cei de la Organizaţia Salvaţi Copiii, ar trebui să determine politicienii români, candidaţi la alegerile europarlamentare, să-şi ajusteze programele politice pentru a răspunde nevoilor şi intereselor copiilor, ale căror drepturi sunt teoretic fundamentale, dar practic nu reprezintă priorităţi politice.

„Acestea sunt raţiuni care ar fi determinat în alt stat european declararea unei stări de urgenţă şi ar fi condus la iniţierea unui proces amplu de reconsiderare a investiţiilor pentru copii şi de stabilire a unor ţinte anuale asumate de către toate partidele, cu implicarea specialiştilor din domeniul drepturilor copilului, prin luarea în considerare a revendicărilor reprezentanţilor copiilor şi ale familiilor lor. Pentru a trezi interesul celor cu putere de decizie şi a le atrage atenţia că, în mod nepermis, persistă în atitudinea de ignorare a suferinţei fizice, emoţionale şi a excluderii sociale a jumătate dintre copiii acestei ţări, Salvaţi Copiii face o radiografie a nivelului de interes manifestat de către partidele participante la alegerile europarlamentare, prin intermediul platformei www.voteazapentrucopii.ro”, se mai arată în comunicatul organizației.

Un vot pentru viitor

Organizaţia Salvaţi Copiii mai informează că scopul platformei www.voteazapentrucopiii.ro este de a informa participanţii la vot despre situaţia copiilor din România şi despre cum înţeleg partidele politice să-şi asume în mod concret responsabilitatea pentru copiii din România, din perspectivă europeană, la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Datele statistice privind sărăcia, inechitatea din educaţie, mortalitatea infantilă, violenţa din şcoli etc. care afectează copiii români, mai mult decât pe copiii din alte state membre UE, sunt argumente pentru ca activitatea viitoare din Parlamentul European să considere cu prioritate situaţia copilului din Europa şi implicit din România.

Campania de informare şi implicare a cetăţenilor propune două modalităţi de implicare pentru persoanele interesate să-şi valorizeze votul politic în interesul copiilor:

1. Semnarea, în nume propriu, a unei scrisori adresate candidaţilor la scrutinul din 9 iunie, prin care se cere partidelor prioritizarea investiţiilor pentru respectarea drepturilor copilului. Scrisorile conţin măsuri indispensabile, posibile doar prin creşterea investiţiilor destinate copiilor din România:

• masă caldă generalizată în grădiniţe, şcoli, licee;
• program de şcoală prelungit de la 8 la 16 sau 9-17;
• introducerea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar;
• asigurarea gratuităţii transportului intrajudeţean şi interjudeţean pentru elevi;
• posibilitatea acordată copiilor care au împlinit 16 ani de a participa la vot;
• şcoală gratuită, fără costuri suplimentare din partea părinţilor sau asociaţiilor de părinţi;
• alocarea de forme de sprijin material pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială;
• organizarea grupurilor de acţiune anti-bullying în şcoli;
• adoptarea de măsuri pentru îmbunătăţirea climatului şcolar, pentru ca şcoala să devină atractivă pentru fiecare copil;
• introducerea unui mecanism de evaluare a profesorilor de către elevi;
• creşterea cu 100% a bugetului alocat educaţiei până în 2030, pentru a atinge 6% din PIB;
• un mediu mai curat pentru copii;
• servicii gratuite de consiliere psihologică pentru copii şi de educaţie parentală pentru părinţi.

2. Acordarea pe site a unui scor de evaluare a programelor politice, în funcţie de modul în care acestea se referă la nevoile şi drepturile copilului.

Dincolo de festivalul declarațiilor politice, inacțiunea legislativă și guvernamentală din ultimele trei decenii a condus România la momentul în care a devenit statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Copiii României sunt în situația de a se confrunta din ce în ce mai mult cu nutriție deficitară, acces limitat la educație și servicii sociale.

România rămâne o ţară a şanselor inegale, în condiţiile în care acest risc al sărăciei varia la nivelul anului 2021 de la 14,5% în marile oraşe la 27,8% în oraşele mici şi suburbii, atingând un îngrijorător nivel de 44,3% în mediul rural.

Potrivit unui studiu din 2021 al World Vision România, la fiecare ciclu de învățământ absolvit veniturile unei persoane se dublează, drept urmare crește și contribuția acestuia la statul român. O persoană cu studii primare contribuie în fiecare an la buget, în medie, cu maxim 10.363 de lei. Suma crește la maximum 20.517 de lei pentru persoanele care au absolvit cel mult o școală profesională și ajunge la peste 40.000 de lei pentru cei cu studii universitare și postuniversitare.

Statul cheltuiește în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniță până la acordarea diplomei. În același timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieții acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuții, taxe și impozite. Cu alte cuvinte, la fiecare leu investit în educația unei persoane cu masterat, statul primește înapoi opt lei, echivalând cu un randament al investiției de 700%.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp