Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

10.000 de oameni au ieșit duminică seara în stradă în Cluj și eu am fost unul dintre ei. Iată ce am văzut

Am fost duminică la protestul de la Cluj. Circa 10.000 de oameni au ieșit în stradă să își arate nemulțumirea față de ordonanţele privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

Imaginile, în galeria de mai jos:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Și eu am fost duminică la protestul anti- ordonanțe, dar la Deva.
    Acolo, în Piața Victoriei sau la ”coada calului”, calul lui Decebal, ne-am adunat pe la ora 18:00, sub 100 de oameni. Oameni de toate vârstele, tineri mai mulți, unii chiar cu copilași destul de mici, stăteau în grupuri mici și comentau negativ la adresa infamelor ordonanțe. Erau câteva pancarte cu texte adecvate, doua steaguri tricolore pe umerii unor tineri și doi subofițeri de jandarmi (atâția am văzut) care priveau aparent placid la ”mulțimea” adunată.
    Ca să fiu sincer, era mai mult o atmosferă de priveghi.
    Puțin după ora 19:00, când fibra mea de sindicalist militant devenea din ce în ce mai nemulțumită, mai ales că vedeam ”târgul pe cale de a se sparge”, m-am alăturat unui grup de 4-5 tineri care au început să scandeze: PSD-ciuma roșie și DNA- să vină să vă ia. Nu am apucat să strigăm de cinci ori și cei doi jandarm au venit la noi.
    După ce s-au prezentat, ne-au cerut ”...să nu mai scandăm, să rămânem pașnici ca și până la acel moment sau vor discuta altfel cu noi...(probabil pe motiv de tulburare a liniștii publice). Ne-am oprit mirați și descumpăniți că niciunul din cei rămași nu ne-a susținut și am evacuat locul în scurt timp.
    Am plecat cu amărăciune în suflet, gândindu-ne că ăștia suntem noi devenii și ne merităm soarta. Cine dorește amănunte să intre pe net și va găsi multe explicații legate de cele relatate.
    O seară bună tuturor și sper să pot veni cu relatări mai bune data viitoare.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro