foto: Michael Gstettenbauer / imago stock&people / Profimedia
59 de milioane de tone de alimente se risipesc anual în Uniunea Europeană, adică aproximativ 132 de kg de alimente pe cap de locuitor sau 360 de grame de alimente zilnic pe cap de locuitor. Aceste date fac parte din ultimul raport întocmit pe baza datelor Eurostat din anul 2022. Deși a adoptat o politică de prevenire a risipei alimentare, Comisia Europeană se confruntă cu o tendință de creștere a deșeurilor alimentare, de la 127 kg per cap de locuitor în 2020 la 132 kg în 2022. Interesant este că această creștere de 5 kg a fost distribuită uniform pe toate categoriile de pe lanțul alimentar: producție(1 kg), retail(1 kg), procesare(1 kg), restaurante și servicii(1 kg) si gospodării(1 kg).
Cu obiceiuri de consum în urbanul mic și în rural apropiate de cele ale bulgarilor și conform ultimelor estimări realizate de companiile de salubritate locale pe baza deșeurilor municipale transportate, risipa alimentară la români este sub media europeană, undeva în jurul valorii de 90 -92 de kilograme pe cap de locuitor. Spun asta pentru că România este singurul stat din Uniune care nu raportează date privind risipa alimentară sau nu a raportat până în 2023. (dovada aici).
De unde provin deșeurile alimentare în Europa, pornind de la un total de 132 kg pe cap de locuitor:
- 72 kg: gospodării
- 25 kg: prelucrare
- 15 kg: restaurante și servicii
- 11 kg: producție
- 10 kg: distribuție și comerțul cu amănuntul
Sursă: Eurostat 2024, date din 2022.
Dacă locuitorii din urbanul mic și cei din rural sunt mai cumpătați în ceea ce privește cumpărăturile de impuls și alimentele perisabile achiziționate în exces, pentru locuitorii din urbanul mare obiceiurile de consum sunt mai apropiate de cele ale ungurilor și ale polonezilor, unde risipa alimentară depășește cu puțin 100 kg pe an pe cap de locuitor. Din această cantitate, aproximativ 60% reprezintă risipa alimentară din gospodării, adică 1,15 kilograme de alimente pleacă săptămânal, de la fiecare membru al familiei, către groapa de gunoi.
Astfel, risipa alimentară devine nu doar o problemă de mediu, prin amprenta de carbon de pe lanțul de producție și distribuție, dar și o problemă de etică, deoarece aproximativ 9,6% dintre europeni își pot permite o masă de calitate doar o dată la fiecare două zile.
Conform unui alt studiu realizat de Comisia Europeană, etichetarea alimentelor cu „termen de garanție” și „a se consuma înainte de”, reprezintă un important motiv pentru risipa de alimente. De aceea se consideră că o mai bună înțelegere a etichetelor ar putea reduce potențial risipa alimentară cu până la 10%. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului a încurajat companiile producătoare și pe cele din retail să găsească soluții pentru utilizarea produselor aflate în pragul expirării. Astfel, la inițiativa unui lanț de retail a luat ființă și s-a dezvoltat în România Banca pentru Alimente, o organizație care colectează de la retaileri produse cu un termen scurt de expirare și le distribuie în regim de urgență către instituții sociale ce le folosesc pentru prepararea hranei persoanelor nevoiașe.
Cum poate fi combătută risipa alimentară la nivel de consumator? Sunt câteva reguli ”de aur” pentru protejarea bugetului familiei, a mediului dar și pentru evitarea risipei de alimente:
1. Nu mergi la cumpărături de alimente când îți este foame
2. Alege întotdeauna un coș de cumpărături mai mic decât necesarul
3. Tentația promoțiilor este mare! Dacă vei achiziționa un produs în promoție, stabilește ce gătești cu el azi și renunță la alte cumpărături programate pentru meniu
4. Standardizarea porțiilor nu este o soluție. Calculează mai puține porții decât crezi că este necesar și redistribuie în numărul de porții pentru toată familia
5. Propune-ți minim o masa pe săptămână cu ce a mai rămas în frigider, înainte de a merge iar la cumpărături
6. Produsele lactate acidofile aflate la o zi după data expirării, dar păstrate în frigider în condiții optime, sunt în proporție de 95% bune de consum.
7. Orice aliment pe care ești convins că nu îl vei consuma, donează-l.
8. Programează-ți vizite mai dese în magazine și plafonează bugetul pe care să îl cheltui de fiecare dată.
9. Evită zonele din magazine cu produse de impuls, destinate consumului între mese. Sau dacă nu reziști tentației, pentru fiecare astfel de produs taie din lista de cumpărături produsele pentru o masă normală.
10. Dacă vei reuși să reduci produsele alimentare aruncate cu 50%, bani aferenți produselor respective sunt de fapt în portofelul tău.
Până în decembrie 2024, un sfat important pentru cei care doreau să reducă risipa alimentară era achiziția unor porții de hrană cât mai mici, ambalate de producător pentru a fi consumate la o singură masă. Dar în 16 decembrie 2024, Parlamentul European a votat Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje – PPWR – iar în 22 ianuarie 2025 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica începând din 12 august 2026 și stabilește un set nou de cerințe în conformitate cu regulile europene privind deșeurile din ambalaje, care acoperă întregul ciclu de viață al ambalajului. Conform acestor reguli, porționarea hranei este mai nocivă pentru mediu decât risipa alimentară, drept urmare cerințele se îndreaptă mai degrabă către vânzări de vracuri decât spre ambalarea alimentelor în doze de o porție. De exemplu, legumele și fructele nu vor mai putea fi ambalate în caserole de plastic mai mici de 1,5 kg. Astfel, obișnuita caserola cu zmeură, căpșuni sau afine, aflată pe birourile tinerilor din generațiile Z sau Millennials, nu va mai exista. Cu certitudine ecodesignerii vor găsi soluții alternative la plasticul din caserolă, dar asta înseamnă un termen de garanție mult mai mic pentru produs, din momentul ambalării, până la momentul consumului, ceea ce reprezintă de fapt deșeuri alimentare mai mari.
Asta înseamnă că în ceea ce privește risipa alimentară, bugetul propriu și etica vor fi prioritare, iar dacă din considerente de mediu ați cumpărat o porție mai mare decât aveți nevoie, o puteți împărți cu siguranță cu o persoană care are mare nevoie de hrană.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.