Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

12 motive pentru care impozitul pe venitul global rămâne o idee proastă, indiferent de guvern

A fost o vreme, nu demult, când mediul de afaceri începea să răsufle ușurat. Motivul: exista, în acest mediu, impresia că Guvernul băgase modificarea impozitului pe venit într-un sertar al Palatului Victoria care nu avea să fie redeschis prea curând. Ei bine, programul de guvernare cu care a venit noul Cabinet a spulberat orice speranțe că saga impozitului pe gospodărie - care nu era impozit pe gospodărie era pe terminate.

Nu e greu să intuim cum am ajuns aici: probabil că, în spatele promisiunilor politice și al discursului cu programul de guvernare la purtător, au existat și oameni care înțelegeau miza propunerilor, oameni care au făcut calcule și care au constatat că aveau în față o calamitate economică și logistică. Acum, această problemă a calculelor și a realităților economice și-a găsit o soluție simplă: s-a renunțat la cei care făceau prea multe calcule. Iată-ne, deci, înapoi la discuția despre impozitul pe venit global, varianta fără consultanți fiscali.

În treacăt fie spus, această modificare a impozitului pe venit nu e singura dovadă că matematica sau orice fel de studiu sunt străine actualului program de guvernare. Din aceeași categorie fac parte și alte idei cu impact major asupra economiei și care au aparut brusc în planul de acțiune al noului Executiv: impozitarea pe cifra de afaceri (împotriva oricăror reguli europene din domeniu) sau contribuția de solidaritate (un fel de “de la fiecare, după posibilităţi, fiecăruia, după nevoi”).

Dar cum despre noile prevederi ale programului de guvernare nu avem încă detalii, despre impozitul pe venitul global Guvernul anterior ne-a arătat ce avea de gând, printr-un proiect de lege apărut acum 2 luni. E vorba despre o inițiativă criticată în repetate rânduri. Cu toate acestea, în ochii guvernanților, singura problemă părea să fie numărul de consultanți fiscali necesari, motiv pentru care au venit cu soluția: “implementarea unui sistem informatic integrat organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor” (citat din noul Program de guvernare 2017 – 2020).

Trebuie să fim realiști și să realizăm că un sistem informatic nu poate înlocui lipsa de cunoștințe și experiență în domeniul fiscal, indiferent de capacitatea de învățare și nivelul de studii al unei persoane. Este ca și cum eu aș fi în postura de a-mi diagnostica singur mașina, apoi să comand piesele de care este nevoie pentru repararea ei și să fac planul de service. Chiar dacă un mecanic (i.e. sistemul ANAF) ar face efectiv reparația, eu sunt convins că nu voi fi în stare să îi pun la dispoziție piesele și informațiile de care are nevoie pentru ca aceasta să fie corectă. Dar măcar în acest exemplu, mecanicul nu îmi va repara mașina cu piese care nu se potrivesc, ci îmi va spune cum să corectez situația. Mi-e teamă că sistemul informatic ANAF nu va fi la fel de prietenos și va lua de bune orice informații i se vor furniza de către contribuabili.

Totuși, și în ipoteza în care super-sistemul va reuși să se adapteze dinamic la nevoile fiecărui contribuabil și să îi ofere asistență specializată , există multe alte motive pentru care impozitul pe venitul global poate fi o catastrofă pentru mediul economic actual.

Iată doar câteva dintre problemele care par să fie ignorate cu desăvârșire în acest moment, în care se discută despre schimbarea paradigmei fiscale la nivelul persoanelor fizice, într-o țară care nu a experimentat niciodată impozitarea individuală directă:

1. Impozitul se va declara și se va plăti până pe 25 mai a anului următor. Vor fi perfoanele fizice române capabile să economisească, timp de un an, pentru plata integrală a impozitului aferent celor 12 luni anterioare?

2. Dacă oamenii nu se vor conforma voluntar, prin ce metode și cu ce resurse va reuși ANAF să impună plata fiecărui individ?

3. Cum se va acoperi lipsa veniturilor la bugetul de stat pentru primul an de aplicare al noii modalități de impozitare?

4. Chiar și după primul an, din cele mai simple estimări reiese o scădere semnificativă a veniturilor încasate de stat din acest tip de impozit. Cum va fi finanțată această pierdere de venituri bugetare?

5. Care vor fi efectele asupra inflației, odată cu amânarea cu un an și scăderea valorii finale a taxelor plătite?

6. Aplicarea simultană a noului mod de impozitare cu creșterea salariului minim și salariilor bugetarilor nu va duce la o creștere artificială a prețurilor, care, în final, va anula, în termeni reali, veniturile suplimentare obținute prin aceste legi?

7. Acum, că au dispărut consultanții fiscali din ecuație, cine îi va ajuta pe oameni să calculeze și să-și declare venitul? Trebuie avut în vedere că impozitul se va aplica pentru toate veniturile, oricât de mici, din orice sursă, nu doar pe venitul “principal”, care în cazul multora este cel din salarii. Cei care au conturi de economii vor trebui să declare impozitul pe veniturile din dobânzi. Cine are un apartament în chirie sau un teren dat în arendă trebuie să-și calculeze și impozitul pe aceste venituri. Iar acestea sunt unele dintre cele mai simple exemple. Va fi, deci, “sistemul informatic integrat al ANAF” destul de performant și ușor de folosit pentru ca oricine să poată să-și calculeze singur impozitele pentru orice combinație de venituri?

8. Cum sunt integrate în sistemul informatic al ANAF persoanele care nu au acces la Internet, bătrânii, oamenii care n-au deprinderea click-ului?

9. Cum se va face înregistrarea fiscală a estimatului de 7 milioane de gospodării? Online sau prin prezența la ghișeu?

10. Ce se întâmplă cu persoanele/gospodăriile care nu se vor înregistra fiscal? Va exista o înregistrare din oficiu?

11. Cum se va realiza controlul fiscal? La nivel de membru sau de gospodărie? Dacă un membru a fost în ultimii 5 ani în mai multe gospodării, care au avut diverși reprezentanți, cum se va analiza situația lui fiscală în toată această perioadă și cine va răspunde – membrul sau reprezentanții? Dar dacă o gospodărie și-a schimbat membrii și reprezentanții de mai multe ori în ultimii ani?

12. Va fi sistemul de gospodarie obligatoriu sau optional? Spre exemplu, două persoane căsătorite vor fi obligate să declare împreună sau pot alege să declare separat?

Tocmai faptul că nu avem răspunsuri la aceste întrebări (și la toate celelalte care mai sunt) ne arată cât de negândită, neanalizată e ideea aceasta a modificării impozitului pe venitul global. Este foarte posibil ca unele din problemele ridicate mai sus să pară minore, însă acestea pot aduce mari probleme logistice. Altele, însă, vor crea dezechilibre macroeconomice semnificative, care vor avea efect pe termen lung și nu vor putea fi rezolvate prin ordonanțe de urgență. Astfel de probleme sistemice vor lua ani de zile pentru a fi observate și alți ani pentru a fi rezolvate.

Culmea este că economia românească tocmai s-a redresat foarte bine și sustenabil dupa criza din 2008. În prezent, este una dintre economiile europene cu cele mai bune rate de creștere. În mod normal, nu ar exista niciun motiv de introducere a unor schimbări fiscale de asemenea magnitudine într-un sistem care merge foarte bine. Chiar și ignorând lacunele imense pe care sistemul de impozitare propus le prezintă, doar incertitudinea și haosul logistic vor acționa ca o frână puternică în elanul economic pe care România începuse să-l aibă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Analiza surprinde câteva elemente-cheie ale problemei, dar nu neapărat legate de acest mod de impozitare sau de altul, oricare, ci legate de modul în care România, țara cu cel mai rapid internet din U.E., nu folosește acest avantaj! Nu-l folosește fiindcă nu poate sau fiindcă nu vrea? Nu vrea cine? Big Brother? Mi-e teamă că da.
    Corect: cum implementezi un sistem real și eficient de control, care să evite cozile, incertitudinile și care să fie, în fond, corect, nefavorizant pt uni și defavorizant pt alți? Cum fac ca eu, cetățeanul Gogu ori Gigel ori Aurica, să nu stau la cozi, să nu mai aștept hârtii, semnături etc... Astea sunt marile probleme ale României, până să ajungem la nuanțe de mod de impozitare. Ca să treci rapid de la un mod la altul, ai nevoie să fie bine pus la punct actualul sistem și să fie bine pusă la punct strategia de schimbare a sistemului, adică să ai un plan de lucru clar, eficient și etapizat. Suntem la început de iulie și încă discutăm că facem nu știu ce de la 1 ianuarie 2018, fără să știm exact ce. Asta mi se pare o prostie similară prostiei universale. Păi a reușit vreodată România să implementeze rapid un proiect național clar și coerent? Răspuns clar: NU. De 27 de ani vorbim de reforma educației și a administrației. Da, doar vorbim, nu s-a făcut mai nimic. Păi cum să crezi că, dacă nu faci nimic în domenii cheie timp de 27 de ani faci acum, rapid, gen Speedy Gonzales, în fiscalitate? Imposibil...
    Țin minte nebunia din toamna trecută, era încă Cioloș, cum că toate magazinele vor funcționa pe post de bancomate de la 1 ian.! Ar fi fost colosal, mai ales în mediul rural, la benzinării etc.. Era un asemenea entuziasm, că nici nu am comentat. suntem pe 5 iulie și eu unul nu știu un singur loc în jurul meu, inclusiv la țară, în mediul rural, unde pot beneficia de un asemenea serviciu. Am dat acest exemplu apropo de viteză de implementare. Avem un gust teribil pt proiecte de tip roman ori film S.F., dar ne pierdem în iluzoriu. Nu suntem capabili, de decenii, să rezolvăm chestiuni simple, dar desenăm nave cosmice care se lansează la Deveselu și ne apără de unii și de alții. Vorbe, vorbe, vorbe...
    • Like 0
  • Tactică tipic românească - în loc să se simplifice și să se eficientizeze un sistem, se merge pe complicații inutile. Introducerea impozitului pe venit funcționează într-un stat cu economia & infrastructura Germaniei, nu în România, care abia și-a revenit după şocul crizei din 2008... însă, ca de obicei, politicienii noștri sunt rupți de realitate și nu realizează faptul că România are nevoie de soluții specifice, adecvate situației proprii, nu teorii potrivite altor coordonate spațio-temporale.
    Păcat, la noi tendința de a-ți fura singur căciula (ori de a-ți tăia craca de sub picioare) este întotdeauna mai puternică...
    • Like 1
  • Vasile check icon
    Nu vă fie teamă, românii vor pune deoparte cu sfințenie sumele datorate la stat. Decât să-și ia o pâine, mai bine plătesc la stat.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult