Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

3 soluții de criză pentru bisericile monument istoric care cad

Se prăbușește patrimoniul cultural imobil al României. Multe castele, conace, dar și biserici își găsesc sfârșitul după ce au suportat multe ierni grele, dar și nepăsarea administratorilor lor. Cele mai recente cazuri sunt turnurile bisericilor evanghelice din Rotbav și Roadeș.

Odată cu venirea regimului comunist, multe astfel de clădiri au fost naționalizate și multe comunități de sași din Transilvania au plecat în masă în Germania. Ce a ramas în urma lor a supraviețuit batjocorii și nepăsării comuniștilor și apoi ignoranței contemporanilor noștri. Cele mai afectate dintre aceste comori arhitecturale sunt castelele, palatele și conacele nobilimii din Transilvania. De bine, de rău bisericile comunităților în cauză au mai avut parte de anumite reparații, dar cele mai multe dintre ele au fost ignorate. 

Se pare că bisericile fortificate ale sașilor din Transilvania nu au norocul Turnului din Pisa. După prăbușirea turnurilor bisericilor din Rotbav și Roadeș, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a propus folosirea unui fond de urgență pentru patrimoniu. Este o idee bună, dar totuși mă întreb dacă mai avem și alte soluții la îndemână decât această inițiativă care își propune să intervină doar în situațiile de urgență.

Am putea găsi soluții de colaborare între mai mulți actori care ar contribui la întreținerea sau renovarea acestui patrimoniu? Eu zic că s-ar găsi, iar această soluție ar putea veni din partea Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice din Transilvania care ar putea chema la dialog. Iată câteva din scenariile posibile, dat fiind faptul că parohiile luterane din Transilvania numără membri de ordinul zecilor:

1. Biserica majoritară din România, Biserica Ortodoxă Română, datorită nevoilor pastorale, ar putea lua în custodie aceste biserici. S-ar putea îngriji de ele, le-ar putea folosi în scop liturghic, pastoral, și turistic, păstrând orice formă de profit care ar surveni în urma unei exploatări turistice. Această măsură s-ar justifica din perspectiva religiozității poporului român și de altfel și de faptul că BOR în mare parte își îngrijește cu mare atenție lăcașurile de cult. O altă idee ar fi de a invita BOR să înființeze așezăminte monahale și să sufle din nou viață în aceste edicifii prăfuite și uitate de timp, dar de o frumusețe și un șarm aparte. Această propunere ar întâmpina trei nevoi: cea de îngrijire a lăcașului, cea de extindere a mănăstirilor BOR, dar și cea de a contribui la economia locală – după exemplul mănăstirilor din anumite zone ale României, care contribuie substanțial la economia locală. Cu o administrație bună și viziune, aceste biserici care s-ar transforma în mănăstiri ortodoxe, ar putea deveni centre de cultură și spiritualiate cu impact puternic în comunitatea locală.

Am putea găsi soluții de colaborare între mai mulți actori care ar contribui la întreținerea sau renovarea acestui patrimoniu? Eu zic că s-ar găsi, iar această soluție ar putea veni din partea Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice din Transilvania care ar putea chema la dialog.

 2. Bisericile neoprotestante preiau aceste biserici evanghelice cvasi abandonate. Această soluție ar fi foarte pragmatică datorită creșterii numărului de membri ai bisericilor neoprotestante în România. Din punct de vedere liturgic ar fi un spațiu adecvat activității lor, în ciuda iconoclasmului majorității cultelor neoprotestante. Compromisuri s-ar putea negocia. Dacă s-ar merge pe această linie, ar fi o continuitate în spirit cu trecutul bisericilor fortificate: construite de catolici, folosite de protestanți și preluate de către neoprotestanți ale căror comunități cresc de la o zi la alta în toată România. Aceste culte beneficiază de susținere masivă din străinătate, ceea ce ar ajuta la întreținerea bisericilor, și au și comunități parohiale care se solidarizează foarte bine, eliminând orice grijă financiară pentru îngrijirea bisericilor fortificate. Un alt argument foarte important ar fi că bisericile neoprotestante au multe activități sociale și filantropice, ceea ce ar justifica și întreținerea spațiilor adiacente acestor biserici.

3. O altă posibilitate ar fi ca Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice să doneze statului român aceste comori, iar statul să își asume responsabilitatea întreținerii lor. Dacă aceste biserici s-ar transforma în muzee, ar putea beneficia de mai multe fonduri de reabilitare care vin pe linie de stat. Pe termen lung această investiție ar putea fi profitabilă pentru stat, permițând folosirea în mod foarte lucrativ pentru a desfășura activități culturale: concerte, spectacole, conferințe etc. Știind cât de greu se mișcă lucrurile la noi, m-aș îndoi că a plasa această responsabilitate pe umerii statului ar fi cea mai bună soluție pentru aceste biserici.

Transferul bisericilor de orice confesiune de la un proprietar la altul are o istorie lungă cât istoria Bisericii. Templele celtice și cele romane au fost transformate în biserici creștine, protestanții au preluat bisericile catolicilor, iar bisericile anglicane sunt transformate în biblioteci, restaurante și locuințe private. Ca să nu mai zic de faptul că cea mai măreață biserică a creștinătății, Hagia Sofia, a fost moschee timp de sute de ani, iar acum este muzeu. Exemplele pot continua și cu fenomene recente la noi în țară, de data aceasta în afara Transilvaniei.

În Bucovina, în comuna Ilișești, au conviețuit atât români ortodocși, cât și nemți luterani și catolici, dar și evrei. Pentru că nemții luterani plecaseră cu toții în Germania, biserica luterană a intrat în anul 1986 în patrimoniul parohiei ortodoxe din localitate. Din cauza deteriorării bisericii ortodoxe din localitate, construită în 1709, monument istoric unic – singura biserică din România cu înscripții zodiacale pe turn, comunitatea ortodoxă își desfășoară activitatea începând cu anul 1990 în biserica luterană.

După 30 de ani de la această rocadă de biserici, fosta biserică luterană arată ca o bijuterie care primește toată atenția, pe când construcția de vizavi, biserica ortodoxă monument istoric „Adormirea Maicii Domnului”, veche de peste 300 de ani, își așteaptă sfârșitul în fiecare zi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din păcate, în problema bisericilor evanghelice CA, nepăsarea are mai multe fețe. Consistoriul evanghelic, chiar dacă obține venituri frumoase din imobile retrocedate în care funcționează școli, cămine culturale, etc., nu se știe în ce investește banii obținuți din contractele de concesiune sau închiriere. În nici un caz în reabilitarea bisericilor lor. De ce? Ar fi interesant să aflăm... Pe de altă parte, nici primăriile pe raza cărora se află aceste monumente, nu se înghesuie cu reabilitarea, zicând: ”nu e a noastră...”. Adică, cum nu e a noastră? Nu face parte din geografia locală? Nu e o parte a patrimoniului local? În loc să-și dea mâna cele două entități, spre conservarea patrimoniului comun, ele își dau reciproc la picioare, aruncându-și acuze una alteia. E nevoie de intervenție guvernamentală serioasă aici. Cu fonduri europene, cu donații ale organizațiilor sașilor, cu mână de lucru locală, cu o legislație corespunzătoare, e posibil să le salvăm. Trist este faptul că ne mândrim cu ele, inițiem rute turistice avându-le ca obiective, dar le lăsăm în paragină...
    • Like 0
  • B.O.R. e mai preocupată : de politică , de achiziția de bolizi , de monumente megalitice ( vezi catedrală mântuirii , din București ) , de linsul de oase , de cramele bisericii , nu m-ar mira dacă ar deschide și bordeluri , doară Doamne , Doamne ne iartă pe toți ,
    De ce să mai piardă timp cu alte lucruri neimportante , ca exempul de față ?
    • Like 1
    • @ Lucian Cinca
      BOR, este foarte preocupata de ,,rata foarte mare de acumulare iar cand vine vorba de ,impozite catre stat NU au urechi de auzit,!!! BOR este exact ca pe vremea Marelui Eminescu , In acele vremuri Eminescu spunea foarte clar ,ADEVARUL DESPRE BOR, in mai toate publicatiile vremii , In poeziile sale vezi Imparat si proletar, apoi in proza ,etc etc,, Apoi pe vremea Marelui Cuza ,, care a rezolvat problema BOR intr-un mod foarte logic si foarte normal prin secularizarea ,,confiscarea tuturor averilor manastiresti si nationalizarea lor , In acele vremuri ,,poporul traia in mare saracie ,iar popii ,, traiau in mare opulenta , ca si acum ,caci NU am vazut un popa sarac, sau modest , Dar invatator ,sau unn intelectual sarac ,,am vazut destui mai ales pensionari , Cred ca ; daca se va recupera valorile dovedite de instante ca fiind furate de catre politicienii cu dosare si s-ar recupera valorile din cadrul BOR ,, poporul roman ar putea trai ,mai bine decat elvetienii .
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult