Foto Allen J Schaben/Los Angeles Times / Shutterstock Editorial / Profimedia
Mai puțin de șase săptămâni ne despart de ziua alegerilor prezidențiale, legislative, guvernatoriale și locale din 3 noiembrie a.c. din Statele Unite ale Americii.
Și săptămânile care urmează se anunță agitate, chiar violente, cu un partizanat de o intensitate nemaiîntâlnită în alte cicluri electorale.
Câteva dintre puținele sondaje care își păstrează reputația de a fi obiective raportează cifre diferite față de cele de acum zece zile, cu reducerea diferenței dintre cei doi candidați prezidențiali, cu persistența - în multe state, dar nu în toate - a avantajului lui Joe Biden și cu apariția unui avantaj al președintelui Trump în câteva state.
O egalitate între cei doi candidați prezidențiali de 47% este raportată pentru statul Georgia (University of Georgia).
În Texas conduce Trump cu 2% (CBS). El a mai urcat la conducere în Montana cu 7% (NY Times/Siena), în Missouri cu 8% (MO Scout) și în Ohio cu 5% (Fivethirtyeight).
Fostul vicepreședinte Joe Biden conduce în Carolina de Nord cu 0,6%, în Maine cu 2% (Boston Globe/ Suffolk), în Florida cu 2% (CBS), în Michigan cu 5% (MRG), în Pennsylvania cu 1,5% (Trafalgar) și în sondajul național mediu al lui Real Clear Politics cu 6,6%.
Avantajul candidatului democrat era, acum două luni, de peste 10% în multe state.
Actualele diferențe sunt mult mai mici și unele sunt sub nivelul erorii statistice.
Sondajele nu trebuie privite ca indicatori stabili, iar cifrele lor trebuie analizate mai mult prin dinamica lor, decât pentru semnificația numerelor la un moment dat.
Se așteaptă ca sondajele să se schimbe mereu de aici înainte, pe măsură ce se intensifică vizitele celor doi candidați în statele cheie și pe măsură ce declarațiile, interviurile și dezbaterile televizate îi vor obliga pe cei doi să clarifice pozițiile lor în cele mai importante subiecte: pandemia, situația economică, violențele urbane, instabilitatea socială, alegerea unui nou judecător suprem, relația cu China și noul subiect abordat deschis în ultimele luni, acela legat de acceptarea sau respingerea soluțiilor socialiste pentru statul american.
Prima dezbatere prezidențială va avea loc peste câteva zile.
Pentru fiecare dintre cei doi candidați există un număr de state solid înscrise pe lista celor care îi vor susține în alegeri.
Astfel Biden contează pe statele Massachussetts, New York, California, Maryland, Delaware, Hawaii, Vermont și Districtul Columbia, în timp ce Dakota de Sud, Alabama, Kentucky, Nebraska, Oklahoma, Wyoming, Tennessee, Kansas, Idaho, Dakota de Nord și Virginia de Vest sunt fidele republicanilor și lui Donald Trump.
S-a mai remarcat că, spre deosebire de alte alegeri, numărul „statelor de bătălie" este mai mare și tinde să crească, reducând numărul „statelor sigure".
Este imposibil de anticipat ce se va întâmpla cu voturile din aceste state la data alegerilor.
În privința popularității, cei doi candidați prezidențiali stau cam la fel.
Biden are un indice de popularitate de 49,7%, conform www.you.gov și de 46% după Gallup, în timp ce Trump are 45% opinii favorabile după RealClearPolitics și 50% după Rasmussen Reports.
Șefii executivelor din cele 50 de state și 5 teritorii care alcătuiesc Uniunea Statelor Americane sunt guvernatorii.
Înaintea alegerilor, raportul guvernatorilor este de 24 de state și 3 teritorii pentru democrați și 26 de state și 1 teritoriu pentru republicani.
La apropiatele alegeri vor fi scoase la competiția pentru alegerea guvernatorilor 11 state (Delaware, New Hampshire, Missouri, Iowa, Montana, Carolina de Nord, Dakota de Nord, Utah, Vermont, Washington și Virginia de Vest) și două teritorii (Samoa și Porto Rico).
Un număr de 35 de poziții de senator vor fi decise de alegerile din noiembrie, dintre care 12 sunt ocupate în prezent de senatori democrați și 23 de republicani.
O treime din corpul senatorial trece prin alegeri la fiecare 2 ani, iar mandatul unui senator este de șase ani.
Pentru următorii ani este foarte important care va fi viitorul raport de forțe din senat, unde în prezent există o mică majoritate republicană (53 republicani, 47 democrați și 2 independenți, care votează cu democrații).
Unul dintre motivele pentru care partidul republican presează în aceste zile pentru nominalizarea de urgență a unui judecător suprem, pentru postul devenit liber prin moartea lui Ruth Bader Ginsburg, este acela că nu există nici un fel de siguranță în problema majorității senatoriale după alegerile din noiembrie.
Strategii electorali democrați speră ca ei să fie capabili să câștige patru noi poziții de senator, ceea ce le-ar aduce majoritatea.
La rândul lor, republicanii fac mari eforturi să mențină majoritatea din senat, fără de care nicio lege nu poate fi votată.
Cei mai periclitați senatori care sunt în funcție în prezent sunt: democrații Doug Jones (Alabama), Gary Peters (Michigan) și Jeanne Shaheen (New Hampshire) și republicanii Cory Gardener (Colorado), Susan Collins (Maine), David Perdue (Georgia), Joni Ernst (Iowa) și John Cornyn (Texas).
Republicanii mai speră să recâștige camera reprezentanților (care are în acest moment 235 de deputați democrați, 197 republicani,1 independent și două locuri vacante).
Un număr de 97 de circumscripții sunt intens disputate și de ele va depinde majoritatea viitoare din camera reprezentanților, fără de care nu se poate iniția niciun proiect de lege.
Articol publicat și pe marginaliaetc.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.