Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia
O nouă dimensiune s-a adăugat campaniei electorale americane, care era - și așa - deosebită de alegerile prezidențiale din anii precedenți.
Prin moartea judecătoarei supreme Ruth Bader Ginsburg, cu mai puțin de două luni până la alegeri, situația devine și mai complicată, într-un ciclu electoral cu multe dificultăți și circumstanțe noi: pandemia, situația economică afectată de aceasta, instabilitatea socială, acțiunile distructive ale teroriștilor politici din mai multe orașe mari, posibila creștere a votului prin corespondență la un volum niciodată întâlnit, un climat politic cu mare intoleranță și agresivitate, scindarea opiniei publice pe mai multe paliere, intervențiile lipsite de etică din mediile de socializare (fake news, fake polls, stimularea conflictelor) etc.
Curtea Supremă a Statelor Unite are 9 membri. Acest număr s-a schimbat de-a lungul timpului, variind între 5 și 10 judecători supremi.
De mai multe ori în istoria lui, forul juridic cel mai înalt din țară a fost obligat să funcționeze cu un număr mai mic de membri și - de fiecare dată - deciziile au fost afectate, mai ales când curtea a avut un număr par de judecători și nu s-a putut stabili o majoritate în favoarea unei opinii.
Și senatul american are un număr par de 100 de membri, dar are un mecanism de control care este votul vicepreședintelui țării, care prezidează senatul și care intervine cu votul lui, anulând impasul, atunci când senatorii votează egal 50:50.
Acest mecanism nu există la Curtea Supremă. De aceea un tribunal suprem „sănătos" trebuie să aibă un număr impar de judecători.
După felul cum se desfășoară campania electorală, după intensitatea cu care se atacă oponenții din cele două partide, este mai mult decât posibil ca alegerile prezidențiale din acest an să ajungă la subiecte de litigiu, sau să fie contestate.
Acest lucru se poate întâmpla dacă rezultatul alegerilor va fi foarte strâns, dacă va exista o mare discrepanță între votul prin electori și cel „popular" (majoritar simplu), sau dacă vor fi aduse dovezi pentru alegeri corupte la nivel ridicat.
În acest caz, se va ajunge - cu mare probabilitate - la arbitrajul Curții Supreme, așa cum s-a întâmplat în anul 2000.
Deosebirea este că, așa cum e constituită actuala Curte Supremă după moartea judecătoarei Ruth Ginsburg, cu patru membri cunoscuți pentru concepții conservatoare (Clarence Thomas, Samuel Alito, Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh), trei judecători constant liberali (Stephen Breyer, Sonia Sotomayor și Elena Kagan) și un judecător suprem șef (John Roberts) imprevizibil, e posibil ca o decizie să rămână suspendată într-un vot paralizant de 4:4.
Dacă s-ar întâmpla acest lucru, cu imposibilitatea de a decide rezultatul alegerilor prezidențiale, ar rezulta o criză constituțională de maximă proporție.
După Constituție, o președinție temporară ar fi acordată, într-o astfel de situație, de către congres celui care îndeplinește funcția de speaker al camerei reprezentanților, care - în acest moment - este deputata Nancy Pelosi (San Francisco).
Apoi, fără găsirea altei soluții, ar deveni obligatorie repetarea, pentru prima oară în istorie, a alegerilor.
Într-un an în care alegerile la data prestabilită se anunță că vor avea ele însele dificultăți de participare, securitate și prelucrare de voturi, o Curte Supremă vulnerabilă primejduiește rezultatul alegerilor.
Acesta este principalul argument cu care republicanii susțin că trebuie imediat numit un nou judecător suprem.
Ei au majoritatea în senat (53:47) și pot conta că vor obține un vot în puținul timp rămas.
Opoziția democrată aduce argumentul că, în anul 2016, când președintele Obama, care mai avea doar nouă luni de mandat, senatul republican s-a opus numirii lui Merrick Garland ca înlocuitor al lui Antonin Scalia, pe motivul că aceasta ar ignora voința și participarea poporului la numirea unui judecător suprem.
Raționamentul este numai parțial valabil: în anul 2016, Obama era în anul „președintelui rață șchioapă (lame duck)", fiindcă nu mai putea fi reales, pe când Donald Trump are o șansă bună de a obține un al doilea mandat.
Mecanismul de a numi un judecător suprem, care este ales pe viață, constă în propunerea făcută de președinte, urmată de analiza și audierile comisiei juridice a senatului și apoi de votul senatorilor.
Până acum câțiva ani, pentru a confirma un judecător suprem, era nevoie de un vot „supermajoritar" de 60 de senatori din o sută.
Dar democrații au modificat asta, introducând simpla majoritate de 51 de voturi.
Ceea ce a fost un avantaj când s-a făcut modificarea, a devenit azi un pericol pentru democrați.
Din această cauză, se așteaptă ca procesul de numire a noului judecător să fie o luptă fără milă, pe lângă care disputa legată de numirea lui Brett Kavanaugh din anul 2018 va deveni amintirea unui picnic plăcut.
S-a aflat că pe lista scurtă de numiri a președintelui sunt Amy Coney Barrett (originară din statul Indiana, judecătoare în circuitul de recurs Nr. 7 din Chicago, Illinois), Joan Larsen (din Michigan), Britt Grant (judecător în Circuitul de recurs 11 din Atlanta, Georgia) și Barbara Lagoa (de origine cubaneză, judecătoare în Circuitul de recurs 11).
Prima șansă o are Amy Coney Barrett, conservatoare, catolică, aprigă adversară a avorturilor și cu o carieră juridică în care a demonstrat devotamentul constant pentru Constituție și lege.
Posibila înlocuitoare a lui Ruth Ginsburg este în întregime opusul ei.
Numirea rapidă și în timp record a unui judecător suprem conservator face ca „factorul Ginsburg" să devină un element hotărâtor în alegerile prezidențiale din acest an și va intensifica, cu siguranță, lupta politică din săptămânile care au mai rămas.
Totodată, numirea unui nou judecător suprem va deveni un punct major în dezbaterile care încep în doar câteva zile.
Electoratul democrat va fi intens motivat să intervină, în fața perspectivei de a se ajunge, pentru mulți ani, la o Curte Supremă cu o majoritate conservatoare de 5:4 sau chiar de 6:3.
Și democrații sunt foarte afectați de perspectiva de a vedea scaunul judecătoarei Ginsburg, o constantă apărătoare a liberalismului anticonservator, ocupat de o urmașă loială tradiției conservatoare americane.
Alegătorii republicani din categoria religioasă sunt extaziați în a se găsi, pentru prima dată după mulți ani, în fața unei șanse de a vedea legea „Roe versus Wade" (prin care s-au legalizat avorturile în toate statele americane în anul 1973) respinsă.
Ei mai au și convingerea că, printr-o astfel de completare a Curții Supreme, făcută în ultima clipă, rezultatul alegerilor va fi înclinat spre ei, în cazul unui proces electoral contestat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mie mi se pare fff plauzibil.
2016, Sen. Ted Cruz (R-Texas): “It has been 80 years since a Supreme Court vacancy was nominated and confirmed in an election year. There is a long tradition that you don’t do this in an election year.”
2018, Sen. Lindsey Graham (R-S.C.): “If an opening comes in the last year of President Trump’s term, and the primary process has started, we’ll wait to the next election.”
2016, Sen. Marco Rubio (R-Fla.): “I don’t think we should be moving on a nominee in the last year of this president’s term - I would say that if it was a Republican president.”
2016, Sen. David Perdue (R-Ga.): “The very balance of our nation’s highest court is in serious jeopardy. As a member of the Senate Judiciary Committee, I will do everything in my power to encourage the president and Senate leadership not to start this process until we hear from the American people.”
2016, Sen. Chuck Grassley (R-Iowa): “A lifetime appointment that could dramatically impact individual freedoms and change the direction of the court for at least a generation is too important to get bogged down in politics. The American people shouldn’t be denied a voice.”
2016, Sen. Thom Tillis (R-N.C.): “The campaign is already under way. It is essential to the institution of the Senate and to the very health of our republic to not launch our nation into a partisan, divisive confirmation battle during the very same time the American people are casting their ballots to elect our next president.”
2016, Sen. Richard Burr (R-N.C.): “In this election year, the American people will have an opportunity to have their say in the future direction of our country. For this reason, I believe the vacancy left open by Justice Antonin Scalia should not be filled until there is a new president.”
2016, Sen. Roy Blunt (R-Mo.): “The Senate should not confirm a new Supreme Court justice until we have a new president.”
2016, Sen. Cory Gardner (R-Col.): “I think we’re too close to the election. The president who is elected in November should be the one who makes this decision.”
2016, Sen. Rob Portman (R-Ohio): “I believe the best thing for the country is to trust the American people to weigh in on who should make a lifetime appointment that could reshape the Supreme Court for generations. This wouldn’t be unusual. It is common practice for the Senate to stop acting on lifetime appointments during the last year of a presidential term, and it’s been nearly 80 years since any president was permitted to immediately fill a vacancy that arose in a presidential election year.”
2016, Sen. Ron Johnson (R-Wisc.): “I strongly agree that the American people should decide the future direction of the Supreme Court by their votes for president and the majority party in the U.S. Senate.”
“The American people should have a voice in the selection of their next Supreme Court Justice. Therefore, this vacancy should not be filled until we have a new president.”
Mitch McConnell, March 2016
Numirea unui judecator la curtea supreme are de-a face cu (,) curente de opinie nu cu persoane. Argumentul este valid atata timp cat exista posibilitatea schimbarii de directie politica la nivelul executivului prin preluarea postului de presedinte de catre un reprezentant al curentului politic alternativ celui aflat in post inainte de alegeri. Daca acest argument era valabil cu 9 luni inainte de alegeri e cu atat mai valabil cu 2 luni inainte de alegeri.
Rationamente ca asta a lu' Martin sunt facute sa tampeasca si mai mult idioti de tipul comentatorului cu pseudonimul 'Gherghel' sau sa dea apa la moara propagandei trolilor rusi de tipul comentatorului cu pseudonimul 'Gherghel'.
Republicanii onesti ar trebui in zilele astea sa citeasca un pic despre tehnici de manipulare si sa analizeze situatia societatii din SUA la rece, pentru ca sa-si dea seama ca trump nu e republican conservator ci un populist de ultima speta, iar populistii - indiferent daca se autodeclara de stanga sau de dreapta - sunt un pericol la adresa democratiei liberale. In prima parte a comentariului, Martin ii numeste pe populisti teroristi politici, un termen cu care pot fi de acord si care ii include atat pe trump cu cei ca el cat si pe zanaticii care li se opun dand foc la magazine si daramand statui prin diverse orase.
In alta ordine de idei articolul domnului Martin este excelent si la obiect bazat pe cunostinte despre societatea si sistemul politic american, nu ca altii, ca tine de exemplu, care se exprima aici foarte jignitor la adresa autorului dar complet pafarist. Nu este prima data cand iti arati aici incapatanarea de troll in a denigra sistemul american, sistem care lucreaza de de aproape un sfert de mileniu, bineinteles cu multe ajustari si imbunatatiri dea lungul istoriei. Sistemul nu e perfect, nici unul nu e si daca americanii vor voi il vor schimba unde trebuie.
Am mai vazut aici tipi de genul tau ca nu-si pot inchipui ca sunt lucruri in lumea asta care nu sunt identice cu un tip inchistat de gandire ca al tau, au emigrat in America, nu s-au adaptat, n-au dus-o bine, n-au inteles cum merg lucrurile aici in America si de aici ura pentru America, dar nu s-au dus de aici.
Dupa cum spun americanii "love or live it".
As fi curios sa ne spui concret dupa mintea ta cum distrug republicanii si presedintele Trump America, bineinteles asta daca esti in stare.
Eu pot sa-ti demonstrez cum democratii incearca sa distruga America, vor sa rescrie istoria (cancel culture), dau foc si jefuiesc orasele, distrug monumente si statui istorice, ataca oamenii care nu sunt de acord cu ideologia lor, dau afara profesori care gandesc altfel, etc. etc.
Nu stiu unde traiesti, dar daca traiesti in America si gandesti astfel e trist pentruca dupa mine cine a trait in comunism nu poate sa accepte noua ideologie socialista a democratilor, partidul democrat astazi nu e partidul lui Kennedy ci a lui Sanders si Ocazio Cortez.
Daca raspunzi la ce am scris eu aici ar fi bine sa raspunzi la obiect si fara invective pentruca pana la urma "tot ce spui te caracterizeaza".