Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

5 iunie 2020 - o zi crucială în calendarul economic al României. Cât de aproape suntem de prăpastie

Cîțu, Isărescu

Foto: George Călin/ Inquam Photos

5 iunie 2020 este cea mai importantă dată din calendarul economic a anului în curs, pentru România. Vom afla dacă țara noastră își va menține rating-ul BBB- (perspectivă negativă) sau dacă vom fi retrogradați în rândul țărilor din categoria „Non-investment grade", de către Standard&Poor’s.

Un rating al creditului suveran reprezintă o evaluare independentă a bonității unei țări. Rating-ul suveran poate oferi investitorilor informații despre nivelul de risc asociat cu investițiile efectuate într-o anumită țară sau în datoria acelei țări, dar și asupra riscului politic. Obținerea unui rating de credit suveran bun este esențială pentru a avea acces la finanțare pe piețele internaționale. Un rating suveran bun este echivalent cu costuri de împrumut reduse pentru statele din această categorie.

În categoria Prime - Extremely strong / High grade – very strong se află țări precum Statele Unite, Germania, Suedia, Austria sau Elveția. În categoria Upper medium grade – Strong se regăsesc țări precum Chile, China sau Israel.

În prezent, România se află într-o situație de „pe scut” sau „sub scut”. Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria Lower Medium grade - adequate, exact deasupra nivelului speculativ – Non-investment grade, nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-, perspectiva fiind negativă în cazul fiecăreia dintre cele trei agenții.

Am scos în evidență cu galben rating-ul țării noastre. Diminuarea rating-ului de țară ar majora semnificativ costurile de finanțare. Practic, este o aliniere a celor trei agenții în ceea ce privește poziția actuală a României.

Este important de menționat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile nu sunt nerecomandate, cele din categoria țărilor non-investment grade.

În prezent, România se împrumută la cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană. La nivelul lunii aprilie 2020, România se împrumuta la o dobândă de 4,83%, spre deosebire de Ungaria (2,49%), Polonia (1,46%) sau Cehia (1,28%).

În Uniunea Europeană, se împrumută la dobânzi negative Germania (-0,45%), Olanda (-0,22%), Luxemburg (-0,25%), toate trei fiind țări membre ale zonei euro. Dintre țările ce nu au aderat la zona euro se împrumută la dobânzi negative Danemarca (-0,21%) și Suedia (-0,07%).

Nivelul înalt al dobânzilor la care se împrumută România scoate în evidență gradul de încredere al investitorilor, iar nivelul actual al dobânzilor sunt de non-investment grade. De exemplu, Croația, care în prezent se împrumută la dobânzi de 1,24%/an are un rating suveran BBB-, similar României.

Însă o retrogradare a rating-ului suveran al României ar majora costurile de împrumut ale României și ne-ar plasa în rândul unor țări precum Azerbaijan, Macedonia de Nord sau Oman.

Decizia S&P va depinde de anticipațiile agenției cu privire la doi factori:

1. Durata crizei medicale. Momentul în care criza medicală se va încheia va determina nivelul cheltuielilor publice. De asemenea, este influențat direct și nivelul veniturilor. Cu cât criza medicală va dura mai mult, cu atât economia își va reporni motoarele mai târziu și ca o consecință directă, veniturile la bugetul de stat vor fi mai reduse.

2. Legea majorării punctului de pensie, care ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2020. Creșterea punctului de pensie cu 40%, poate arunca România în rândul țărilor în care investițiile nu sunt recomandate. Țara noastră va deveni o destinație pe care investitorii străini o vor ocoli. Punctul de pensie a fost majorat la 1 septembrie 2019 la valoarea de 1265 lei. La 1 septembrie 2020 urmează o nouă majorare, până la nivelul de 1775 lei. Ulterior, începând cu data 1 septembrie 2021 va urma o nouă creștere, până la 1875 lei. Este nesustenabil din punct de vedere economic să majorezi pensiile, în condițiile actualei crize economice și a unei scăderi economice, prognozate, de -6%, conform Comisiei Europene.

De asemenea, datoria publică va depăși 46,2% din PIB, în 2020, iar deficitul bugetar 9,2%, conform Comisiei Europene. Însă nivelul datoriei publice, chiar dacă este în creștere, reprezintă un motiv pentru menținerea rating-ului actual, întrucât România are un nivel redus al datoriei publice în PIB.

De asemenea, mesajele guvernului în legătură cu majorarea pensiilor, au arătat un grad de responsabilitate asumat al executivului. Se vorbește public despre majorare "în mod realist, pe baza realităților economice", ceea ce exclude automat o majorare cu 40% a punctului de pensie.

Economia României nu poate fi jucată la ruleta deciziilor populiste, iar mesajul propagat către populație este nevoie să fie transmis corect, având în vedere situația economică actuală. O soluție ar putea să fie reprezentată de majorarea pensiilor gradual, conform evoluției economiei, pe o perioadă de 3-4 ani.

O eventuală retrogradare a României ar majora costurile de împrumut atât ale guvernului, cât și ale populației. Ultima dată când Standard and Poor’s a luat decizia de scădere a rating-ului suveran pentru România, a fost în 2008, când țara noastră a fost retrogradată în rândul țărilor unde investițiile nu sunt recomandate. De abia șase ani mai târziu, în mai 2014, am ieșit din această categorie.

În data de 5 iunie vom afla dacă România își va menține rating-ul actual sau dacă va intra într-un deșert financiar pentru o lungă perioadă de timp.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fiti seriosi si nu mai credeti toate balivernele. Agentiile astea dau rating in functie de cata spaga primesc si in functie de cat interes au afaceristii lor in tarile respective...restul e gogoserie!
    • Like 0
  • Trei companii născute și crescute în SUA și mai apoi expandate la nivel global stabilesc ratingul economiilor lumii după criterii obiective din punct de vedere al interesului capitalului occidental și al celui american în special. Asta n-ar fi o problemă, problema apare după ce calificativul acordat unei economii trece în zona de risc investițional ceea ce transformă o țară sărăcită într-o țară condamnată la sărăcie sigură prin stoparea intrării capitalului occidental în țara respectivă, retragerea unor companii din respectiva țară, mărirea dobânzilor la care se împrumută țara respectivă. Rezultatul acestui mod de a conduce economia mondială își arată colții în plan social ( vezi mișcările de stradă din țările occidentale ) și politic ( ascensiunea forțelor politice extremiste ). Răspunsul tradițional pentru contracararea efectelor nu mai dă rezultatele scontate, societatea deschisă promovată de George Soroș, deși la început, câștigă pe nesimțite, dar pe merit, noi și noi adepți.
    • Like 0
  • Acest guvern (si cele trecute) merita downgrade, Romania nu. In plus, desi analiza este perfect adevarata, agentiile si-au pierdut demult credibilitatea cand au girat criza subprime in 2007 devenind acum doar simple maciuci politice...
    • Like 1
    • @ Marian Androne
      Marian are dreptate, amestecul la grămadă a unor țări care au excedente comerciale, bugetare și de cont curent ( care merită din plin ratingul AAA) ca Germania , Suedia, Danemarca, Norvegia etc cu țări puternic îndatorate și cu deficite cronice comerciale, bugetare și de cont curent ca SUA doar pentru că agențiile respective sunt americane arată ipocrizia acestora. Nu mai aduc în discuție ratingurile acordate unor bănci americane de tip AAA în plin faliment în perioada 2007-2008. Acum nu este mai puțin adevărate că politicile populiste ale tuturor guvernelor postdecembriste nu au reușit să rezolve problemele structurale ale economiei românești. Îndatorarea a crescut continuu la fel și deficitele și ceea ce e de neacceptat chiar în perioade de creștere economică semnificativă fapt care arată că politicienii nu se învață minte. Nu putem trăi mereu pe datorie și din importuri , trebuie să muncim mai mult , mai productiv. E adevărat că la situația asta contribuie mult și cultura organizațională și mai ales mentalitatea. Suntem o nație cheltuitoare și petrecăreață. Chiar și vecinele noastre foste comuniste aplică politici mult mai prudente ( Polonia, Cehia și Ungaria nu au asemenea deficite). E suficient un pic de avânt economic ca să vezi ultimele tipuri de BMW-uri , explozia de vile în Pipera sau exodul pe litoral/munte sau în cluburi. Apoi când vine criza ne rugăm de stat să ne ajute. Trebuie să ne gospodărim mai bine resursele și să fim mai prudenți și mai economi.
      • Like 0
  • Nici una din agențiile astea care măsoară scamele din buzunarul unei țări sau alteia nu încearcă să estimeze cît SE FURĂ în acea țară și cum s-ar schimba economia dacă S-AR OPRI FURATUL.
    Și să pui SUA între țările puternice economic, cînd ei au cea mai mare cădere de cînd se știu... hehe. A se scuti!
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult