Foto: George Călin/ Inquam Photos
5 iunie 2020 este cea mai importantă dată din calendarul economic a anului în curs, pentru România. Vom afla dacă țara noastră își va menține rating-ul BBB- (perspectivă negativă) sau dacă vom fi retrogradați în rândul țărilor din categoria „Non-investment grade", de către Standard&Poor’s.
Un rating al creditului suveran reprezintă o evaluare independentă a bonității unei țări. Rating-ul suveran poate oferi investitorilor informații despre nivelul de risc asociat cu investițiile efectuate într-o anumită țară sau în datoria acelei țări, dar și asupra riscului politic. Obținerea unui rating de credit suveran bun este esențială pentru a avea acces la finanțare pe piețele internaționale. Un rating suveran bun este echivalent cu costuri de împrumut reduse pentru statele din această categorie.
În categoria Prime - Extremely strong / High grade – very strong se află țări precum Statele Unite, Germania, Suedia, Austria sau Elveția. În categoria Upper medium grade – Strong se regăsesc țări precum Chile, China sau Israel.
În prezent, România se află într-o situație de „pe scut” sau „sub scut”. Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria Lower Medium grade - adequate, exact deasupra nivelului speculativ – Non-investment grade, nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-, perspectiva fiind negativă în cazul fiecăreia dintre cele trei agenții.
Am scos în evidență cu galben rating-ul țării noastre. Diminuarea rating-ului de țară ar majora semnificativ costurile de finanțare. Practic, este o aliniere a celor trei agenții în ceea ce privește poziția actuală a României.
Este important de menționat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile nu sunt nerecomandate, cele din categoria țărilor non-investment grade.
În prezent, România se împrumută la cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană. La nivelul lunii aprilie 2020, România se împrumuta la o dobândă de 4,83%, spre deosebire de Ungaria (2,49%), Polonia (1,46%) sau Cehia (1,28%).
În Uniunea Europeană, se împrumută la dobânzi negative Germania (-0,45%), Olanda (-0,22%), Luxemburg (-0,25%), toate trei fiind țări membre ale zonei euro. Dintre țările ce nu au aderat la zona euro se împrumută la dobânzi negative Danemarca (-0,21%) și Suedia (-0,07%).
Nivelul înalt al dobânzilor la care se împrumută România scoate în evidență gradul de încredere al investitorilor, iar nivelul actual al dobânzilor sunt de non-investment grade. De exemplu, Croația, care în prezent se împrumută la dobânzi de 1,24%/an are un rating suveran BBB-, similar României.
Însă o retrogradare a rating-ului suveran al României ar majora costurile de împrumut ale României și ne-ar plasa în rândul unor țări precum Azerbaijan, Macedonia de Nord sau Oman.
Decizia S&P va depinde de anticipațiile agenției cu privire la doi factori:
1. Durata crizei medicale. Momentul în care criza medicală se va încheia va determina nivelul cheltuielilor publice. De asemenea, este influențat direct și nivelul veniturilor. Cu cât criza medicală va dura mai mult, cu atât economia își va reporni motoarele mai târziu și ca o consecință directă, veniturile la bugetul de stat vor fi mai reduse.
2. Legea majorării punctului de pensie, care ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2020. Creșterea punctului de pensie cu 40%, poate arunca România în rândul țărilor în care investițiile nu sunt recomandate. Țara noastră va deveni o destinație pe care investitorii străini o vor ocoli. Punctul de pensie a fost majorat la 1 septembrie 2019 la valoarea de 1265 lei. La 1 septembrie 2020 urmează o nouă majorare, până la nivelul de 1775 lei. Ulterior, începând cu data 1 septembrie 2021 va urma o nouă creștere, până la 1875 lei. Este nesustenabil din punct de vedere economic să majorezi pensiile, în condițiile actualei crize economice și a unei scăderi economice, prognozate, de -6%, conform Comisiei Europene.
De asemenea, datoria publică va depăși 46,2% din PIB, în 2020, iar deficitul bugetar 9,2%, conform Comisiei Europene. Însă nivelul datoriei publice, chiar dacă este în creștere, reprezintă un motiv pentru menținerea rating-ului actual, întrucât România are un nivel redus al datoriei publice în PIB.
De asemenea, mesajele guvernului în legătură cu majorarea pensiilor, au arătat un grad de responsabilitate asumat al executivului. Se vorbește public despre majorare "în mod realist, pe baza realităților economice", ceea ce exclude automat o majorare cu 40% a punctului de pensie.
Economia României nu poate fi jucată la ruleta deciziilor populiste, iar mesajul propagat către populație este nevoie să fie transmis corect, având în vedere situația economică actuală. O soluție ar putea să fie reprezentată de majorarea pensiilor gradual, conform evoluției economiei, pe o perioadă de 3-4 ani.
O eventuală retrogradare a României ar majora costurile de împrumut atât ale guvernului, cât și ale populației. Ultima dată când Standard and Poor’s a luat decizia de scădere a rating-ului suveran pentru România, a fost în 2008, când țara noastră a fost retrogradată în rândul țărilor unde investițiile nu sunt recomandate. De abia șase ani mai târziu, în mai 2014, am ieșit din această categorie.
În data de 5 iunie vom afla dacă România își va menține rating-ul actual sau dacă va intra într-un deșert financiar pentru o lungă perioadă de timp.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și să pui SUA între țările puternice economic, cînd ei au cea mai mare cădere de cînd se știu... hehe. A se scuti!