Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

7 argumente științifice care explică de ce majoritatea afirmațiilor despre Millennials nu sunt reale

În ultimii doi ani, media a fost plină de opinii despre generația „Millennials” sau „Generația Y”. Pe baza unor observații sau a unor experiențe personale intense, portretul Millennials s-a conturat în cea mai mare parte prin tușe groase și în absența unei baze științifice. În cele mai fericite situații, caracteristicile au fost extrase din chestionarea cantitativă a persoanelor din acest grup și surprind, de fapt, o parte din fațetele firești ale etapelor de viață.

Iată câteva caracterizări ale generației Y preluate din presa de business din România:

  • „Generația millennials pune mult accent pe echilibrul dintre muncă şi viaţa personală”.
  • „Cei din generația millennials au atuul creativității”.
  • „Vor să se ţină cont de ei ca persoane distincte şi nu vor să fie trataţi în serie”.
  • „Generaţia Y este creativă, inovatoare, relaxată, mai rapidă decât cei din generaţiile X”.
  • Sunt „învăţaţi să aibă încredere în abilităţile lor”.
  • „Au un dezvoltat simţ al negocierii”.
  • „Le place munca în echipă”.
  • Sunt „aroganți, creativi și îndrăzneți”.
  • Au „o dorință puternică de a-și păstra independența și mobilitatea”.
  • „Sociabili, dar nu își asumă responsabilități”.
  • „Dovedesc un grad ridicat de hedonism”.
  • „Narcisiști, neatenți la procese și reguli”.
  • „Se plictisesc ușor”.
  • „Iritabili, fragili emoțional”.
  • „Deschiși la noi provocări”.
  • „Își asumă fără rezerve implicarea în proiecte pentru care încă nu sunt pregătiți profesional”.

Scopul acestui articol nu este acela de a confirma sau infirma aceste caracterizări, ci de a explica diferențele reale dintre generații, ca să evităm alunecarea înspre clișee.

Iată câteva dintre cele mai comune erori întâlnite în analiza generației „millennials”:

  • Generalizarea caracteristicilor generației „millennials” de la o țară la alta

Conform teoriei cohortelor generaționale, caracteristicile unei generații se formează prin expunerea la influențe sau experiențe comune. Cât de uniforme pot fi considerate influențele la care a fost expus un „millennial” din SUA versus cele la care a fost expus un „millennial” din România? Dar din Nepal?

Caracterisiticile unei generații sunt configurate într-un spațiu cultural specific. Astfel, efectul comun al unor influențe poate fi extrapolat doar către culturi care prezintă caracteristici identice. Chiar state aflate în aceeași regiune geografică sau cu un nivel socio-economic relativ similar prezintă diferențe notabile la nivelul valorilor culturale. De exemplu, în timp ce România prezintă o puternică o orientare colectivistă (un scor procentual de 30 la individualism), Ungaria este caracterizată drept o cultură puternic individualistă (scor procentual 80 la individualism - Hofstede, 2016). Prin urmare, a optimiza practicile de management ale „millenials” în România, pe baza recomandărilor extrase din studii derulate în alte culturi, este un fel de loterie, având șansele de reușită ale unui curs de vânzări organizat și implementat de o echipă de delfini.

  • Identificarea caracteristicilor pe baza unor studii transversale (cross-sectional) – nerelevante

Cele mai multe studii despre „millennials” măsoară, la același moment de timp, atitudinile persoanelor cu vârste între 25 și 35 de ani (persoane născute între 1980 și 1995) cu cele ale persoanelor de peste 35 de ani. Acest design de cercetare, denumit și „cross-sectional”, nu permite identificarea exactă a cauzei diferențelor constatate. Mai exact, diferențele între cele două „segmente” din populație (peste și sub 35 de ani) pot avea mai multe cauze, cum ar fi: apartenența la o generație sau procese naturale de maturizare sau stadiile de viață la care se află respectivele persoane. Cu alte cuvinte, concluziile unui astfel de studiu pot fi exprimarea unor „schisme” generaționale care existau, în esența lor, și acum 1000 ani. Și mai puțin manifestarea unei configurații unice de trăsături psihologice specifice exclusiv acestei generații. Efectul acestor cauze concurente sunt imposibil de separat pe baza acestor tipuri de studii. A schimba practicile de management în baza prezumției existenței unor diferențe generaționale măsurate exclusiv în acest fel se poate constitui mai degrabă într-un demers de „parenting organizațional” cu șanse reduse de succes dată fiind dimensiunea familiei.

  • Comparăm merele cu pepenii

Cele mai multe studii cross-sectionale trag concluzii despre diferențele între generații comparând eșantioane care nu sunt comparabile. Ar fi eronat să considerăm că oamenii cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani și cei cu vârsta între 36 și 45 au venituri sau status profesional comparabil. Orice comparație inter-generațională ar trebui să corecteze statistic efectul acestor variabile confundate. Demersul este foarte asemănător cu a compara performanța la proba olimpică de 100 de metri pentru două grupuri, persoane cu vârsta între 25 și 35 și persoane cu vârsta între 35 și 45 pentru a ajunge la concluzia potrivit căreia „millennials” sunt „cea mai rapidă generație de până acum!”

  • Accentuarea unor diferențe nesemnificative

Un registru în care sunt raportate cu predilecție diferențele dintre generații este personalitatea („millennials sunt narcisiști” sau „millennials sunt instabili emoțional”). Deși diverse studii (de cele mai multe ori cross-secționale și fără control statistic al comparabilității eșantioanelor) depistează diferențe aparent semnificative, magnitudinea acestor diferențe este deseori scăzută. De asemenea, personalitatea, ca și inteligența, leadership-ul sau anumite atitudini au o bază genetică (în limbaj științific: „aproximativ 40% din varianța acestor fenotipuri este explicată de polimorfisme genetice”). Având această bază genetică deloc neglijabilă, măsura în care mediul și mai ales acele „experiențe comune ale millennials” pot modela expresia acestor trăsături este implicit limitată. Oricât de dramatice ar fi diferențele între influențele mediului, efectul acestora asupra expresiei fenotipurilor personalitate, abilități, atitudini dispoziționale nu poate fi altfel decât restrâns. Prin urmare afirmațiile de genul celor de mai sus ar trebui înlocuite cu „millennials manifestă o ușoară propensiune spre instabilitate emoțională”.

Diferențele inter-generații par a fi nesemnificative, chiar și pentru acele dimensiuni care sunt determinate de factori sociali, deci, teoretic mai permeabile la influențele mediului. O meta-analiză, adică un „studiu de studii” a analizat simultan datele culese din peste 20 de studii diferite. Analiza lor estimează diferențele între generații ca fiind de aproximativ maximum 4% pentru satisfacție profesională, aproximativ 16% pentru committment. Concluzia acestora a fost aceea că „par a nu exista diferențe semnificative între generații” (Costanza, et al., 2012).

  • Acumularea schimbărilor pe durate mari de timp

„Efectul Flynn” (creșterea nivelului mediu de inteligență de la o generație la alta) surprinde modul în care se modifică abilitățile cognitive, inteligența în timp. Date culese în culturi diferite, cu instrumente diferite raportează o tendință de creștere a nivelului mediu al abilităților cognitive. Această creștere a fost estimată în jurul valorii de 3 scoruri IQ per decadă. Ținând cont că valoarea unei abateri standard este de 15 scoruri IQ, sunt necesari 50 de ani pentru a considera că inteligența unei generații o depășește considerabil pe cea a generației actuale cu aproximativ o abatere standard. Prin urmare, experiența din alte domenii ale psihologiei, mai ușor de măsurat, ne arată că diferențele generaționale fundamentale se petrec mai degrabă la nivel de secole și nu decade.

  • Variabilitatea unor trăsături în populația generală este stabilă în timp

Atunci când îmbrățișăm idei precum millennials sunt „orientați către a gândi necritic” este important să ținem cont de faptul că variabilitatea la care apelăm în descrierea generațiilor tinde să rămână constantă. Cu alte cuvinte, faptul că tindem să devenim mai deștepți nu exclude existența prostiei în populația generală. Diferențele observate nu reflectă altceva decât accentuări minore de altfel ale fenotipurilor la nivelul întregii populații. Prin urmare, numărul de oameni geniali și al laureaților premiilor Darwin (premii acordate pentru stupiditate sinucigașă) tinde să rămână constant.

  • (S)ilogism: O mai bună înțelegere a diferențelor dintre generații creează efecte pozitive la locul de muncă

Nu există niciun studiu care să demonstreze în mod robust efectul pozitiv al comuncării diferențelor dintre generații la locul de muncă. Nu considerăm că „absența dovezilor este dovada absenței fenomenului” și chiar credem că există premise ca acest tip de program să aibă efecte pozitive. În același timp, dorim să încurajăm precauție în estimarea efectelor pozitive ale acestor tipuri de programe.

Prin urmare, specialiștii de management și HR sunt sfătuiți:

  • Să decidă schimbarea practicilor de management doar în baza unor dovezi robuste despre diferențele între generații;
  • Să fundamenteze deciziile pe studii derulate în România;
  • Să evite generalizarea concluziilor obținute fie în alte culturi, fie în România, pe baza studiilor cross-sectional;

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trexer check icon
    De ce folosiți jargonul americanilor.
    • Like 0
  • prima data de Millenials am auzit tot la americani. Ca specific lor este accesul la tehnologie, credite fara numar, credite de studii, posibilitatea alergerii etc. Adaugam si dinamica tehnologiilor si posibilitatea de a circula si integra tot mai mare, si cred ca asta explica multe din afirmatiile de mai sus: PUTEM SCHIMBA CEVA in viata noastra.
    • Like 0
  • @ Andrei Ion: Chapeau! Mai rar pe Republica.ro un articol de opinie, dar documentata. A fost interesant, instructiv, lamuritor si definitiv. Dovada ca opiniile pot exista chiar si atunci cand vin cu argumente ... Asta era tot pentru Republica.ro
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult