Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

A apărut o nouă înregistrare video cu românul răpit în Burkina Faso acum doi ani. Reacţia MAE

Iulian Gherguț

Șase ostatici străini, între care românul Iulian Gherguț, răpit în aprilie 2015 în Burkina Faso, apar într-o nouă înregistrare video publicată sâmbătă de „Grupul de sprijinire a islamului și musulmanilor", o grupare jihadistă. Iulian Gherguț lucra ca agent de securitate la o mină de mangan la Tambao, în nordul Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Niger și Mali.

În înregistrarea video de 16 minute și 50 de secunde, nedatată, ostaticii sunt prezentați de un bărbat care afirmă că nu au existat până în prezent negocieri pentru eliberarea lor. 

Potrivit centrului american specializat în monitorizarea online a mișcărilor jidhadiste (SITE), care a făcut anunțul, Iulian Gherguț spune în înregistrare că speră ca președintele Klaus Iohannis să intervină pentru negocierea eliberării sale.

„Salut, numele meu este Iulian Gherguţ. Sunt din România. Am fost capturat în Burkina Faso la 4 aprilie 2015. (...) Sper că președintele român va ajuta în încercarea de a găsi o modalitate directă sau indirectă pentru negocierea eliberării mele. Sper, de asemenea, că guvernul din Burkina Faso va încerca să ajute. Le spun părinților mei, soției, fraților și surorilor: mulțumesc pentru toate rugăciunile voastre, le mulțumesc pentru tot ce au făcut pentru mine. Mă gândesc la ei și mă rog împreună cu ei”, spune Iulian Gherguț în înregistrarea video.

La solicitarea Digi24, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că celula de criză din MAE, instituită în urmă cu doi ani, lucrează în permanență și ține legătura cu familia și autoritățile competente în acest caz, inclusiv din străinătate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sigur ca imi doresc sa-mi fac vocea auzita si ma bucur ca imi dati ocazia drept prntru care va multumesc. Voi veni cu articole zic eu pertinente si interesante de actualitate si care intereseaza publicul larg al Romaniei zilelor noastra.
    • Like 0
  • Şi ce face acea celulă de criză dacă nu a negociat cu răpitorii?
    • Like 0
    • @ Constantin
      1. Cu teroristii nu se negociaza.
      2. Guvernul Romaniei a fost prea ocupat cu OUG 13 si alte furaciuni. Si asta din pSd si ala pana in 2015. Pe Ciolos nu il punem la socoteala pentru ca, conform lui dragnea, doar PSD a castigat alegerile legitim.
      • Like 2


Îți recomandăm

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă.

Citește mai mult