Un pinguin rătăcit pe o plajă din Australia, după ce a parcurs mii de kilometri, venind tocmai din Antarctica, a devenit simbolul neașteptat al curajului strategic într-un eveniment dedicat antreprenorilor, găzduit recent de BT Stup. Povestea lui a fost amintită de Paula Beudean – specialistă în strategie organizațională – pentru a ilustra ce înseamnă să ieși din turmă și să alegi „largul” în locul siguranței.
„Au avut grijă de el, dar nu l-au putut lăsa acolo. În Australia nu era vreme bună pentru un pinguin venit din Antarctica. Așa că l-au dus înapoi”, a spus Beudean. „Dar a făcut ce alții n-au îndrăznit: a ieșit din rând, a fost un pionier”.
Oceanul roșu: unde toată lumea oferă tot și se bate pe preț
Una dintre sursele de inspirație pentru Paula Beudean în dezvoltarea gândirii sale strategice a fost lucrarea „Strategia oceanului albastru” de W. Chan Kim și Renée Mauborgne. Considerată un adevărat fenomen și reușind să influențeze lumea afacerilor pe tot globul, lucrarea face distincția între „oceanul roșu” – spațiul de piață existent, saturat de competiție și marcat de scăderea profitului – și „oceanul albastru”, care propune crearea unor piețe noi, neexplorate, în care concurența devine irelevantă.
Discursul Paulei Beudean la BT Stup a fost o pledoarie pentru ca antreprenorii să conștientizeze: sunt într-un ocean roșu sau într-un ocean albastru?
Stup este un proiect al Băncii Transilvania, un spațiu fizic unde antreprenorii pot găsi sprijin indiferent de etapa în care se află business-ul lor. Stup funcționează ca un marketplace de produse și servicii necesare oricărui antreprenor, un loc în care oricând poți găsi consiliere gratuită dedicată afacerii tale. Și pentru că Stup este un loc în care chiar se fac lucruri, poți consulta agenda evenimentelor organizate și găzduite AICI.
În oceanul roșu, competiția e dură, ofertele se aseamănă între ele, marjele de profit scad, iar lupta se dă pe preț. Beudean a explicat că acesta e „simptomul clasic” – când toată lumea adaugă valoare la maximum, dar diferențierea reală nu mai există.
În oceanul roșu vânzările stagnează, marjele se subțiază, iar clienții sunt atrași doar prin reduceri.
În contrast, strategia oceanului albastru presupune crearea de valoare nouă, schimbarea regulilor jocului. Nu e vorba doar despre marketing mai creativ sau livrare mai rapidă, ci despre a reimagina produsul, serviciul sau chiar industria în care un antreprenor operează.
„Oceanul roșu nu-i rău. Doar că trebuie să fim conștienți când suntem în oceanul roșu și când suntem în oceanul albastru. Și când ne-am săturat de oceanul roșu și vrem în cel albastru. Și poate că, uneori, mai ales unde aveți diversitate de servicii și produse, e bine să fiți în ambele. Că s-ar putea ca oceanul roșu să vă aducă profit, finanțare, pe când oceanul albastru îl explorați, simțiți că e rece, dar știi că acolo o să fie viitorul”, a explicat Paula Beudean.
Pionieri, migratori și coloniști – repere strategice
În orice industrie, fie că vorbim despre servicii, produse sau modele de business, pentru un antreprenor este esențial să înțeleagă unde se află pe harta valorii și cum se poate repoziționa strategic pentru a rămâne relevant. O hartă des folosită în acest sens este cea care împarte ofertele din piață în trei categorii: pionieri (exploratori), migratori și coloniști.
Pionierii sunt acei inovatori care creează valoare nouă, propun idei radical diferite și pășesc în teritorii necunoscute. Pionierii nu doar adaugă valoare, ci inovează fundamental. Pinguinul Apolodor, simbolic, este pionierul – pleacă din confortul coloniei pentru a explora lumi noi.
Migratorii reprezintă segmentul de produse și servicii care îmbunătățesc continuu ceea ce deja există. Nu sunt complet noi, dar aduc optimizări, diferențieri sau noi nișe. În termeni de business, aceștia sunt în faza în care încep să devină profitabili și interesanți pentru o piață ceva mai largă.
Coloniștii, în schimb, sunt cei care operează în spații saturate, unde valoarea este minimă, iar competiția este acerbă. Aici, marja de profit scade, diferențierea dispare și lupta se duce aproape exclusiv pe preț. Din păcate, multe companii ajung să se complacă aici, în zona de „me too” – oferte similare, confortabile, dar pe termen lung nesustenabile.
Beudean a oferit un exemplu din domeniul inteligenței artificiale. „Pe vremuri, dacă veneai cu o inovație, puteai avea 15-20 de ani de avantaj. Acum, în mai puțin de un an de la lansarea unui produs, apar 5-6 concurenți.” Referindu-se la AI, Paula a menționat apariția rapidă a unor alternative la ChatGPT, precum DeepSeek. „Nu mai e la pionieri. E deja la migratori. În curând, va fi la coloniști.”
Cum știi unde ești și ce poți schimba
„În momentul în care intru într-o piață, trebuie să mă uit ce se mai întâmplă acolo”, a răspuns Beudean la o întrebare din sală. „De exemplu, dacă ofer training de design thinking – caut pe Google Trends, analizez ofertele existente, vorbesc cu clienții. Altfel risc să reinventez roata.”
De aceea, strategia trebuie să se bazeze pe întrebări cheie: Ce oferă deja piața? Care sunt factorii competitivi? Pe ce pot miza eu diferit?
Un exemplu a fost piața cafenelelor. În loc să deschidă încă o cafenea „prietenoasă cu laptopul” - adică unde ți se permite stai la o masă cu laptopul timp de 40 de minute, nu doar 10 minute așa cum este acum în multe cafenele - un antreprenor ar putea crea un co-working cultural – un hub comunitar cu cafea, dar cu focus pe creativitate, evenimente și relaționare. „Nu mai concurezi pe cafea, ci pe cu totul alt factor de valoare. Ăsta e un breakthrough.”
La fel, dacă observi că toată lumea oferă to go, poți decide că la tine cafeaua se bea doar înăuntru, într-un spațiu în care susții sustenabilitatea, creezi ritual și comunitate. Asta înseamnă să schimbi regulile, a continuat Paula Beudean.
„Nu trebuie să ieși din oceanul roșu dacă îți merge bine acolo. Dar fii conștient că ai alternative”
Evenimentul organizat la BT STUP nu a fost doar despre teorie. Participanții au fost invitați să aleagă un produs sau serviciu din propriul portofoliu și să-l plaseze pe hartă: e pionier, migrator sau colonist?
„E pinguin Apolodor, care a plecat în lume? Sau stă într-un loc călduț, comod, alături de toți ceilalți?”
Exercițiul a avut ca scop identificarea serviciilor care aduc azi bani și susțin businessul, dar și a celor care pot deveni pionieri – adică idei în care merită să investești ca să ieși din pluton.
„Nu trebuie să ieși din oceanul roșu dacă îți merge bine acolo. Dar fii conștient că ai alternative. Și dacă simți că nu mai e loc, că lumea se înghesuie, că prețul e singurul diferențiator – e timpul să creezi ceva nou.”
Ca pinguinul ajuns în Australia, poate nu vei rămâne acolo. Poate vei fi „redus” la ceea ce e sigur. Dar odată ce ai văzut cum e în larg, nu mai poți gândi la fel.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.