
De ce ți-aș da follow? – este poate cea mai importantă întrebare la care trebuie să se gândească orice antreprenor care vrea să fie relevant în social media. Răspunsul l-au explorat recent zeci de participanți prezenți la BT Stup, în cadrul cursului „Social Media pentru Antreprenori”, susținut de Silvia Palașcă – antreprenor digital și strateg de brand personal. Antreprenoarea nu a oferit soluții magice pentru viralizare, dar a subliniat că o prezență online solidă se construiește în timp, prin autenticitate și cu o strategie clară.
Rămâi consecvent, chiar și când apar hater-i
Silvia Palașcă a provocat publicul prezent la BT Stup să-și definească relația cu spațiul digital. A pornit simplu, cu o întrebare directă: „Câți de aici, în sală, ați venit să învățați să vă creșteți un brand personal online?” Răspunsul masiv a arătat nevoia de claritate într-un domeniu care, deși des invocat, e rar bine înțeles. Arhetipul de brand nu este doar un concept creativ – este fundația mesajului tău. Fie că ești un Mentor, un Rebel sau un Explorator, tot conținutul tău trebuie să reflecte această esență, spune Silvia. Iar brandul personal nu e doar despre imagine, ci despre muncă reală.
Stup este un proiect al Băncii Transilvania, un spațiu fizic unde antreprenorii pot găsi sprijin indiferent de etapa în care se află business-ul lor. Stup funcționează ca un marketplace de produse și servicii necesare oricărui antreprenor, un loc în care oricând poți găsi consiliere gratuită dedicată afacerii tale. Și pentru că Stup este un loc în care chiar se fac lucruri, poți consulta agenda evenimentelor organizate și găzduite AICI.
„E muncă multă, pentru că va trebui să ne definim foarte bine cine suntem, pentru cine avem noi oferta pe care o avem, care e oferta, la ce valori și nevoi răspunde, căror țeluri ale comunității noastre răspunde și, practic, să răspundem la întrebarea de ce ți-aș da eu follow. Până la urmă, la asta se reduce: Ce plus valoare îmi aduci tu, ca eu să-ți dau din timpul meu online?” Publicul nu îți dă timp doar pentru că e online. Îți dă timp dacă simte că primește ceva valoros în schimb. Conținutul trebuie să fie relevant pentru audiență, constant - ideal zilnic- și simplu și acționabil.”
Silvia a recomandat participanților exercițiul „100 de zile de conținut” – un challenge greu, dar revelator, care scoate la iveală adevărata disciplină a unui creator de conținut.
„Cel mai greu este să rămâi tu, indiferent cine vine pe profilul tău”
Antreprenoarea a avertizat asupra celei mai mari capcane în construcția unui brand personal: tendința de a te modifica în funcție de reacțiile celorlalți. „Cine sunt eu în online? Și să mențin acel discurs și acel branding, indiferent de ce zice oricine vine pe profilul meu.” A fi coerent nu înseamnă a fi inflexibil, dar înseamnă a nu-ți recalibra vocea la fiecare feedback negativ.
„Noi nu trebuie să rezonăm decât cu audiența noastră țintă”, a subliniat ea. Cu alte cuvinte, un brand personal autentic nu răspunde la hate cu compromis, ci cu claritate: dacă mesajul tău e bine definit, atunci cei care nu rezonează cu el nu sunt publicul tău, iar validarea lor nu e un scop.
Vise, frici, valori – elementele care creează legătura emoțională
Cheia unei comunicări cu adevărat eficiente — online sau offline — nu stă doar în a livra mesaje frumoase, ci în atingerea valorilor și emoțiilor profunde ale celor care te urmăresc. Este vorba despre acea identificare aspirațională, în care publicul nu cumpără doar un produs sau un serviciu, ci o promisiune, o versiune mai bună a propriei persoane, a explicat antreprenoarea. Un exemplu concret: dacă ești coach de slăbit, audiența ta nu este formată din persoane care au deja silueta dorită, ci din oameni care aspiră la acea schimbare. Comunicarea trebuie să atingă aspirațiile lor, dar și fricile care îi motivează - teama de eșec sau de respingere.
Frica este unul dintre cei mai puternici factori motivaționali. Iar când identifici fricile arhetipale ale publicului tău, ai ocazia să le transformi într-un mesaj puternic, de tip manifest. „De ce e foarte importantă zona de frici? E importantă pentru că cel mai mare motivator al nostru ca oameni este frica. Și în momentul în care ai identificat fricile arhetipului tău de brand, poți să le folosești în comunicare și să le spui ca anticomunicare. De genul: „Nu vom accepta”, „Nu vom fi dependenți”, „Eliberează-te!” „Nu te conforma! ” - este un mesaj mult mai puternic decât când spunem „Vrem libertate”. Ce e mai puternic? „Nu mă voi conforma” sau „Vreau libertate”? „Nu mă voi conforma” e mult mai puternic. Uitați-vă pe fricile arhetipului și fricile arhetipului transformați-le în comunicare de tip manifest. Și prin acestea vă veți conecta foarte bine cu publicul”, a explicat Silvia Palașcă.
Participanții la evenimentul de la BT Stup au fost încurajați să meargă dincolo de datele demografice - vârstă, locație și gen. „Ce vise au? Ce îi frustrează? Ce valori îi motivează? Psihograficele sunt cheia pentru un conținut care vorbește cu sufletul publicului tău. Vise, frici, valori – acestea sunt elementele care creează legătura emoțională”.
„Cine zice că toată lumea din online este publicul lui, nu vinde nimănui”
„Cine zice că toată lumea e publicul lui, nu vinde nimănui. Deci, segmentați-vă piața. Puteți să aveți segmente diferite de audiență” - a punctat Silvia Palașcă în cadrul lecției de social media de la BT Stup. Ea a venit ca un avertisment sincer pentru toți cei care cred că online-ul înseamnă prezență generalistă.
„Foarte multă lume segmenta piața după date demografice. Femei cu vârste de 25-40 de ani. Toate astea sunt femei cu 25-40 de ani, e clar că nu sunt același segment de audientă, corect? Cred că e clar că nu putem să le vorbim la fel”, a explicat Silvia, prezentând un slide cu femei având vârste similare, dar în ipostaze diferite – unele proaspete mămici, altele la linia de start a unei curse de atletism, altele în ținută office la serviciu. „N-au aceleași nevoi, n-au aceleași dorințe, n-au aceleași ținte, n-au aceleași probleme.” De aceea, segmentarea pieței trebuie să meargă dincolo de demografice, pentru că adevărata putere în comunicare vine din segmentarea psihografică – acea clasificare care ține cont de motivații, comportamente și aspirații.
În colaborările sale, Silvia lucrează cu branduri care au chiar și șapte segmente de audiență diferite. Și nu, nu le tratează la grămadă: „Dacă vreau să comunic cu toate segmentele astea, o fac pe rând. Nu pot să o fac la grămadă.” Comunicarea eficientă presupune nu doar înțelegerea fiecărui segment, ci și o adaptare a mesajelor în funcție de acest context. Altfel, riscurile sunt clare. „Dacă eu, în comunicarea mea, nu țin cont de lucrurile astea, se vor întâmpla două necazuri. Unu - voi da bani aiurea pe publicitate și o să mă plâng că oamenii nu îmi urmăresc pagina de Facebook. Și doi - nu voi vinde. În ambele situații pierd bani.”
Calendar editorial pentru postări
Un calendar editorial bine construit nu e o constrângere, ci un ghid clar care te ajută să îți menții direcția în comunicarea online. Antrepenorii prezenți au aflat cum să își construiască un plan de postări adaptat nu doar obiectivelor, ci și energiei proprii. „Calitate, dar relevantă și constantă, aceasta e regula de aur”, spune Silvia.
Nu toate platformele sunt pentru toată lumea. LinkedIn e pentru profesioniști, Instagram pentru lifestyle și emoție, iar TikTok pentru autenticitate rapidă
Nu orice mesaj merge pe orice platformă. Antreprenorii prezenți la BT Stup au aflat cum să aleagă canalul online, în funcție de stilul de consum al audienței.
„Cum comunicăm? Depinde ce avem de vânzare. Avem de vânzare lucruri generale? Comunicăm pe Facebook, acolo sunt cei mai mulți. E cel mai simplu. Avem de comunicat chestii care sunt foarte vizuale? Comunicăm pe Facebook și pe Instagram. Instagram este despre vizual. Vrem să mergem spre o audiență mai tânără sau spre o audiență mai dinamică - Instagram, TikTok, Facebook. Vrem să fim în zona profi? Bineînțeles, Linkedin, dar nu numai. Suntem într-o zonă de politică, tech, cyber? Ne ducem spre X”.
Alegerea canalului nu trebuie să fie despre trenduri, ci despre potrivire cu modul în care publicul consumă informația
Silvia Palașcă a insistat pe o idee importantă: comunicarea eficientă presupune adaptarea canalului la user-persona. „În funcție de ce avem de vânzare, de acele categorii de user-persona, ne uităm la ele și, pentru fiecare, alegem canalul preferat”. Nu toți utilizatorii stau pe aceleași platforme, iar comunicarea uniformă e ineficientă.
Un exemplu elocvent: „A fost cineva într-o ediție anterioară a acestui eveniment și care avea cursuri de baschet pentru adolescenți. El avea două categorii diferite: adolescenții – la care trebuia să ajungă – și părinții. Astea două categorii nu stau pe aceleași canale și nu le comunicăm la fel.” Un video „cool” cu scheme de joc postat pe TikTok va prinde la adolescenți. În schimb, un material despre beneficiile sportului, postat pe Facebook sau Instagram, va ajunge la părinți. „Gândiți-vă cum împărțiți audiențele și pe ce canale le comunicați.”
Și dacă ai un business care vinde atât B2B, cât și B2C? Răspunsul e tot în segmentare: „Putem să comunicăm pe Facebook și Instagram – business to consumer – și pe LinkedIn – business to business.”
Totuși, una dintre greșelile frecvente este alegerea canalelor în funcție de preferințele personale ale antreprenorului, nu ale publicului: „Oamenii tind să se ducă pe canalele care le sunt lor confortabile și zic: «Nu îmi găsesc oamenii cu care vreau să vorbesc.» Păi nu-i găsești, că nu sunt acolo.”
În plus, Silvia a adus un avertisment important pentru antreprenorii care vizează publicul sub 18 ani: „Atenție, nu puteți să faceți decât comunicare organică. Nu se pot face reclame plătite către persoane sub 18 ani.”
Comunicarea eficientă pe social media presupune și o înțelegere clară a etapelor relației cu publicul: „Prima dată facem awareness – știe lumea de noi. După aia, mergem spre comunicare, spre livrabile, spre a lua legătura cu noi, oameni care ne pun întrebări, ne cer oferta, intră în negocieri, cumpără.. Apoi le vorbesc și altora despre noi.”
Aici intră în joc și diferențele de performanță între platforme. „În funcție de unde suntem – în zona de awareness, de conexiune sau de conversie – sunt mai bune anumite canale.” De exemplu, YouTube este o platformă excelentă pentru prima etapă, cea de descoperire: „Ne vede cineva pe YouTube – e primul contact cu noi. Sau pe Instagram, Facebook, LinkedIn. Aici doar ne vede, știe că existăm.”
Apoi urmează interacțiunea: cititul, comentariile, urmărirea, distribuirea. „Începe să dea clic pe oferte.” În funcție de aceste acțiuni, antreprenorul poate identifica unde se află audiența în procesul de achiziție și unde trebuie maximizat efortul.
Despre Facebook. „Dacă aș avea buget limitat, acolo aș posta”
Chiar dacă pare o platformă „consumată”, Facebook rămâne o piesă esențială în strategia de comunicare digitală, susține Silvia Palașcă. „Pe Facebook suntem și noi, sunt și părinții noștri, sunt și copiii. E cam toată lumea. Nu toată lumea o folosește la fel de des, dar toată lumea are măcar cont, cumva.” Cu un public masiv și divers, Facebook este în continuare un canal-cheie pentru segmentul 30–65 de ani.
„Dacă aș avea buget limitat și doar atâta aș putea – o postare pe zi – aș pune-o pe Facebook. Pe Facebook și pe Instagram.” Această recomandare vine cu un avertisment: reach-ul organic este la pământ, iar postările simple pe pagină nu mai performează ca odinioară.
O soluție ar fi crearea unui grup asociat paginii, pentru a stimula interacțiunea și vizibilitatea: „Vă recomand să vă faceți, dacă aveți o pagină, și un grup al paginii. Pentru că reach-ul în grupuri e mult mai bun decât reach-ul pe pagini. Platforma consideră că, dacă ești în grup, ești chiar interesat.”
Un alt element esențial al unei strategii eficiente este folosirea platformei Meta Business Suite. Acest instrument gratuit permite programarea, personalizarea și analizarea postărilor pe Facebook și Instagram: „Putem să customizăm respectiva postare pentru ambele platforme. La Facebook putem să punem și link-uri, la Instagram – hashtag-uri. Structura e diferită, și trebuie respectată.”
Pentru cei care gestionează conținut frecvent, această unealtă devine indispensabilă: „Ne poate spune și niște ore la care sunt mai activi followerii mei. Dar nu trebuie luate ca literă de lege. De exemplu, dacă postezi dimineața, ai mai multe review-uri decât seara, chiar dacă platforma îți zice invers.”
În plus, Silvia a atras atenția și asupra detaliilor tehnice: nu toate formatele sunt potrivite pentru toate tipurile de conținut. „Dacă postați automat pe story și imaginea este landscape, va fi tăiată. Nu vă recomand neapărat opțiunea asta.”
Meta Business Suite oferă elemente de analiză și segmentare. „Aveți aici tot felul de analize. Vă poate arăta la câți oameni au ajuns postările, câți au comentat, care au fost cele mai bune. Aveți insights despre audiență – cine sunt, de unde vin, ce interese au. Toate lucrurile astea vă pot ajuta să vedeți dacă sunteți pe calea cea bună.”
Ce „nu merge” pe Facebook: „Nimeni nu ia componente de avion dintr-o postare”
Deși Facebook e folosit pe scară largă, nu e eficient pentru orice domeniu, mai ales nu pentru B2B, tehnologie sau produse industriale.
„Dacă ai un app sau vinzi tehnologie, nu înseamnă că găsești clienți pe Facebook. La fel, nimeni nu-și ia componente de avion sau un avocat pentru firmă de acolo”, a spus Silvia Palașcă.
Platforma funcționează bine pentru servicii personale – notariat, avocatură pentru persoane fizice, lucruri legate de viața de zi cu zi. Dar pentru decizii raționale, complexe, publicul e în altă parte – mai ales pe LinkedIn.
„Trebuie să mergem acolo unde e publicul nostru, nu unde ne e nouă comod”, a subliniat ea.
Instagram este o platformă vizuală, unde 70% din conținutul postat este imagine, iar restul este împărțit între texte și administrativ. „Când postezi pe Instagram o imagine, aceasta atrage atenția mai ușor, fiind o platformă bazată pe vizual”, a explicat Silvia Palașcă.
Algoritmii rețelelor sociale, inclusiv Instagram, sunt foarte buni să înțeleagă ce îți place. De exemplu, TikTok a demonstrat cum algoritmul monitorizează interacțiunile tale cu postările. Dacă petreci mai mult timp pe o anumită postare, platforma presupune că îți place acel tip de conținut și îți va sugera mai multe postări similare. Pe TikTok, autenticitatea nu e doar apreciată – e așteptată. Acolo, oamenii nu caută perfecțiune, ci conexiune reală, emoție sinceră și conținut care nu pare vândut, ci trăit.
Pe LinkedIn, oamenii petrec mai puțin timp, dar sunt mult mai atenți – nu doar derulează, ci chiar citesc și analizează. Spre deosebire de Facebook, unde scroll-ul e reflex, pe LinkedIn ai șansa reală să captezi interesul cu un mesaj relevant.
În ceea ce privește influencerii, Palașcă subliniază importanța valorilor comune. „Dacă alegi un influencer, valorile lui trebuie să se alinieze cu valorile brandului tău”, spune ea. Alegerea unui influencer nu este doar despre audiența pe care o are, ci despre compatibilitatea mesajului pe care îl transmite cu ceea ce reprezintă brandul tău. Astfel, autenticitatea influencerului și încrederea pe care o transmite sunt esențiale în construirea unei relații puternice cu publicul-țintă.
În final, social media nu e despre cât de des postezi, ci despre cât de bine reușești să creezi conexiuni reale, cu mesajul potrivit, pentru oamenii potriviți.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.