Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

A murit Popovici. „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici…”

Bărbat pe o bancă

Foto: Guliver Getty Images

Intra în clasă, se uita la noi, punea catalogul pe catedră, lua o bucată de cretă și scria „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici. Friedrich Nietzsche”. Lasa creta jos. Apoi se uita pe geam și nu mai spunea nimic. Noi priveam nemișcați și nu scoteam o vorbă.

Proful nostru de mate din liceu era cu câțiva ani mai mare decât noi. Cu mult peste puterea noastră de înțelegere în ale matematicii, asta deși am terminat Informatica, cel mai bun liceu din Brașov la ora aceea, unde cu aproape 9 picai cu brio. Eram proști sadea pe lângă el și basta. Dar aveam, unii dintre noi, puterea de-a înțelege alte lucruri care țin mai degrabă de social, putere pe care, să fim sinceri, el n-o poseda. 

Dar noi l-am înțeles așa cum era și l-am iubit pentru tot ce ne-a dat. Puțină matematică, căci îl plictiseam îngrozitor cu prostia noastră; însă multe alte lucruri pe care le-am dus mai departe cu noi.

Popovici nu se avea cu niciun prof din liceu. În afară de profa de engleză, pe care o iubea. În rest, nu vorbea cu niciunul. În schimb, era prieten cu cei mai buni elevi. Și astfel, împreună cu unu’ din B, a demonstrat o teoremă nedemonstrată, care azi le poartă și numele „Popovici-Dutkay”, demonstrație publicată, desigur, în America. N-am cunoscut pe nimeni care să iubească într-atât de mult matematica; poate doar pe Dutkay, cu care am fost în aceeași clasă dintr-a întâia până într-a VIII-a.

România nu l-a apreciat pe Popovici, n-a știut să-l prețuiască, nu a interesat-o de el. Nici lui nu i-a păsat de ea, ca să fim sinceri.

Era puțin țăcănit, ca toate geniile de altfel. O minoritate între noi toți, a “brilliant mind” printre mediocri. Și tocmai de aceea am ales să vorbesc despre el. Ca toate minoritățile, nici cea din care făcea parte Popovici nu era prea de înțeles pentru oamenii obișnuiți. Doar noi, așa tineri și cruzi cum eram, îl iubeam necondiționat, iubeam poantele lui, aluziile, tăcerea, nonconformismul.

România a scăpat de Popovici, azi l-a înmormântat. În afară de o mână de oameni, mai toți foștii lui elevi și mica lui familie, nimeni nu-l plânge, nimănui nu-i pasă că Popovici a murit. Ce-a pierdut România? O minte sclipitoare. Fără să știe.

Și nu avea Popovici dreptate? „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici.” 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și eu i-am fost elev. Ne-a spus din prima zii de școală "voi veti infaptuii miracolul românesc!". Nu știu câti l-am luat în serios dar mesajul a rămas gravat in mințile noastre pentru totdeauna. E singurul profesor care m-a marcat în felul ăsta.
    Ne-a încurajat spre reflecție într-un sistem de învățământ în care se excela prin reproducere... A făcut mai multe pentru a lăsa lumea într-o stare măi bună decât mulți alți profesori, a încercat să ne facă să gândim! Consider că a reușit cu unii dintre noi. Cert lumea e într-o stare mai bună în urma sa.
    • Like 0
  • Am gasit o lucrare publicata de cei doi, nu sunt sigur ca era exact teorema de care vorbiti, dar oricum foarte frumos lucrat, tot respectul. Va multumesc ca ne-ati spus povestea domnului Popovici.

    Later edit: Asta era lucrarea pe care o gasisem eu, daca mai doreste cineva sa se delecteze: http://www.math.ucv.ro/~niculescu/articles/2012/DNP%20J%20Prime%20Research%202012.pdf
    O poveste frumoasa. Toate cele bune!
    • Like 5
  • Eu cred ca Nietzsche a pus o intrebare existentiala cu aceasta fraza. Poate Popovici a uitat sa-i puna semnul intrebarii sau poate l-a omis intentionat. Cert e ca si Nietzsche si Popovici nu au lasat lumea la fel de proasta cum au gasit-o, amandoi au contribuit la imbunatatirea ei, primul cu o filosofie, al nostru cu o teorema.
    • Like 1
    • @ Victorita Popescu
      check icon
      @Victorita Popescu , depinde ce înțelegi prin „lumea„ --omenirea ca ansamblu civilizațional sau oamenii fizici. În prima variantă da, „lumea„ a avut de câștigat în a doua, prostia la nivel de gloată, a celor peste miliarde este imensă și de neclintit, deci „lumea„ rămâne veșnic proastă ca procent, indiferent de vremuri și de câte genii s-au născut.
      • Like 0
  • Nimanui nu-i pasa de cei ce mor inafara de cei care ii iubesc.

    Popovici va fi fericit Acolo.
    • Like 1


Îți recomandăm

Ciolacu și Grindeanu

PSD-ul refuză să mai fie progresist. A fost destul progres acolo ca să vină și timpul unei stagnări binemeritate, nu? Nu se poate nici cu progresul constant! Iar rezultate au tot fost și au culminat în vremea lui Ciolacu, când PSD-ul chiar a progresat serios și a reușit să vâre cel mai adânc ghearele în fondul de rezervă, oferind o imagine clară și definitorie a ceea ce poate însemna o guvernare pesedistă determinată. Foto: George Călin/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult