Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

A murit Popovici. „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici…”

Bărbat pe o bancă

Foto: Guliver Getty Images

Intra în clasă, se uita la noi, punea catalogul pe catedră, lua o bucată de cretă și scria „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici. Friedrich Nietzsche”. Lasa creta jos. Apoi se uita pe geam și nu mai spunea nimic. Noi priveam nemișcați și nu scoteam o vorbă.

Proful nostru de mate din liceu era cu câțiva ani mai mare decât noi. Cu mult peste puterea noastră de înțelegere în ale matematicii, asta deși am terminat Informatica, cel mai bun liceu din Brașov la ora aceea, unde cu aproape 9 picai cu brio. Eram proști sadea pe lângă el și basta. Dar aveam, unii dintre noi, puterea de-a înțelege alte lucruri care țin mai degrabă de social, putere pe care, să fim sinceri, el n-o poseda. 

Dar noi l-am înțeles așa cum era și l-am iubit pentru tot ce ne-a dat. Puțină matematică, căci îl plictiseam îngrozitor cu prostia noastră; însă multe alte lucruri pe care le-am dus mai departe cu noi.

Popovici nu se avea cu niciun prof din liceu. În afară de profa de engleză, pe care o iubea. În rest, nu vorbea cu niciunul. În schimb, era prieten cu cei mai buni elevi. Și astfel, împreună cu unu’ din B, a demonstrat o teoremă nedemonstrată, care azi le poartă și numele „Popovici-Dutkay”, demonstrație publicată, desigur, în America. N-am cunoscut pe nimeni care să iubească într-atât de mult matematica; poate doar pe Dutkay, cu care am fost în aceeași clasă dintr-a întâia până într-a VIII-a.

România nu l-a apreciat pe Popovici, n-a știut să-l prețuiască, nu a interesat-o de el. Nici lui nu i-a păsat de ea, ca să fim sinceri.

Era puțin țăcănit, ca toate geniile de altfel. O minoritate între noi toți, a “brilliant mind” printre mediocri. Și tocmai de aceea am ales să vorbesc despre el. Ca toate minoritățile, nici cea din care făcea parte Popovici nu era prea de înțeles pentru oamenii obișnuiți. Doar noi, așa tineri și cruzi cum eram, îl iubeam necondiționat, iubeam poantele lui, aluziile, tăcerea, nonconformismul.

România a scăpat de Popovici, azi l-a înmormântat. În afară de o mână de oameni, mai toți foștii lui elevi și mica lui familie, nimeni nu-l plânge, nimănui nu-i pasă că Popovici a murit. Ce-a pierdut România? O minte sclipitoare. Fără să știe.

Și nu avea Popovici dreptate? „Vom lăsa această lume la fel de proastă precum am găsit-o când am venit aici.” 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și eu i-am fost elev. Ne-a spus din prima zii de școală "voi veti infaptuii miracolul românesc!". Nu știu câti l-am luat în serios dar mesajul a rămas gravat in mințile noastre pentru totdeauna. E singurul profesor care m-a marcat în felul ăsta.
    Ne-a încurajat spre reflecție într-un sistem de învățământ în care se excela prin reproducere... A făcut mai multe pentru a lăsa lumea într-o stare măi bună decât mulți alți profesori, a încercat să ne facă să gândim! Consider că a reușit cu unii dintre noi. Cert lumea e într-o stare mai bună în urma sa.
    • Like 0
  • Am gasit o lucrare publicata de cei doi, nu sunt sigur ca era exact teorema de care vorbiti, dar oricum foarte frumos lucrat, tot respectul. Va multumesc ca ne-ati spus povestea domnului Popovici.

    Later edit: Asta era lucrarea pe care o gasisem eu, daca mai doreste cineva sa se delecteze: http://www.math.ucv.ro/~niculescu/articles/2012/DNP%20J%20Prime%20Research%202012.pdf
    O poveste frumoasa. Toate cele bune!
    • Like 5
  • Eu cred ca Nietzsche a pus o intrebare existentiala cu aceasta fraza. Poate Popovici a uitat sa-i puna semnul intrebarii sau poate l-a omis intentionat. Cert e ca si Nietzsche si Popovici nu au lasat lumea la fel de proasta cum au gasit-o, amandoi au contribuit la imbunatatirea ei, primul cu o filosofie, al nostru cu o teorema.
    • Like 1
    • @ Victorita Popescu
      check icon
      @Victorita Popescu , depinde ce înțelegi prin „lumea„ --omenirea ca ansamblu civilizațional sau oamenii fizici. În prima variantă da, „lumea„ a avut de câștigat în a doua, prostia la nivel de gloată, a celor peste miliarde este imensă și de neclintit, deci „lumea„ rămâne veșnic proastă ca procent, indiferent de vremuri și de câte genii s-au născut.
      • Like 0
  • Nimanui nu-i pasa de cei ce mor inafara de cei care ii iubesc.

    Popovici va fi fericit Acolo.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro