Fiecare copil din clasă a primit o scrisoare de la profesorul lor de engleză, care pleacă. Se intitulează „You are all idiots." HR-ul, așa cum proful mărturisește, i-a spus că titlul e „not appropriate” și „potentially actionable". L-a păstrat oricum, pentru că, scrie el, copiii știu deja că le-o spune cu afecțiune — așa cum (tot cu afecțiune) își descrie și pisicile drept „not the sharpest tools in the shed" (nu cele mai inteligente), pentru că intră zilnic, cu capul înainte, în aceeași ușă de sticlă.

Acest articol urmărește să prezinte modelul Stay In Interviews ca practică de leadership HR în educație, cu relevanță demonstrată pe parcursul a doi ani - 2024 și 2026. Contribuțiile liderilor Avenor College vor ancora povestea în realitatea școlii, dar o vor deschide și spre tendințe mai largi, astfel încât bunele practici să fie replicate inclusiv în sistemul de stat.

Sunt foarte mulți cetățeni (desigur, dumnealor nu au intrat o singură dată la clasă să experimenteze cele patru ore "în care stăm degeaba cu toții"), care au convingeri imposibil de mișcat față de statutul socio-profesional al cadrului didactic. foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Aflat la a șasea ediție, Festivalul EduFortress de la Suceava, a devenit mai mult decât o tradiție, a devenit un fenomen educațional.

Văd unele discuții, pe alocuri aprinse, între sindicate, profesori și minister, despre normarea activităților legate de școală și despre norma didactică în preuniversitar. Dar lucrurile sunt mai simple decât par, dacă toate părțile sunt motivate să urmeze rațional atât cadrul legal, cât și bunăstarea oamenilor și a sistemului. Sper ca acest scurt comentariu să ajute în aceste sens! Mai ales acum când se discută și legea salarizării unitare, pe care am comentat-o recent. foto Profimedia

Dacă observi schimbări care te îngrijorează legate de copilul tău, care par că nu trec, acela este semnalul tău de alarmă să îți pui pălăria de detectiv și să afli ce anume a declanșat un sentiment puternic și o schimbare în copilul tău — un sentiment pe care încearcă să ți-l comunice așa cum știe în momentul acela (prin furie, comportamente „urâte”). Oare se simte deconectat de tine? Oare ceva îl supără la grădiniță sau în relație cu altcineva?

Și noi, profesorii, am semnat, în toamna aceasta, lista cu cei care doresc vouchere de vacanță, cu un singur scop: să nu ni le dea.

Există oameni care-ți intră în viața încet, aproape pe vârfuri, să nu deranjeze. Și, fără să-ți dai seama, îți schimbă privirea, traiectoria și-ți reașază lumea. Așa a fost pentru mine Doamna Bujoreanu, profesoara mea de literatură din liceu.

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

„Eu coordonez destul de multe cluburi: chitară, fotografie, debate, pentru care m-am și pregătit, adică elevii au ce învăța sub coordonarea mea. Și vreau să vă spun că niciun elev dintre cei care s-au implicat în activități extrașcolare nu a avut rezultate modeste la examenele de final de ciclu”. Foto: Proiectul Merito