Au apoi o vară întreagă să se pregătească de „sesiunea de toamnă” și de participarea la următorul examen pentru mărirea notei. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

„...Pentru că am intrat în clasă eu, cu tupeul de profesor de la colegiul național, scriind formule ritmice, predând note. Ei nu știau să scrie, nu înțelegeau ce caut eu acolo, de ce nu cântăm? I-am pus să cânte ce știau, ei cântau niște melodii, erau niște manele, niște cântece ale etniei rome de care nu auzisem în viața mea. Și performanța mea a fost să îi învăț muzica folk și să asculte Carmen de Bizet în momentele lor personale.” Foto: Facebook Antoaneta Luchian

„Cred că în sistemul public de educație calitatea motivației multor profesori este mai bună decât cea a unor angajați din multe companii private, cu care noi lucrăm. Este unul din motivele pentru care încă mai avem profesori în sistem în ciuda salariilor mici”, spune Viorel Panaite.. Foto - Vadim Ghirda/ AP/ Profimedia

Faptul cel mai evident în această grevă este că profesorii își îndeplinesc rolul de formatori în materie de civism și de luptă socială. Ei dau acum exemplu arătând că dobândirea unor drepturi salariale se face adesea prin proteste - Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

După niște ani tulburi și agitați în România, politicienii aflați la putere au încercat să transforme țara în ceea ce mulți percep ca o "democrație controlată" (managed democracy) prin multiple manevre legislative, politice și sociale. Totul sub pretextul stabilității și liniștii. Cu toate acestea, eu cred că, oricât ar suna de bizar, spiritul românesc nu este ușor de îmblânzit, cu atât mai puțin de îngrădit în constrângerile unei reprezentări politice controlate. Sau nu mai e.

„Sunt cercetări care arată că oamenii pot renunța la o anumită calitate a vieții, dacă simt că lucrurile pe care le fac sunt prețuite. Din păcate, profesorii nu au nici una, nici alta. N-au nici veniturile care să le asigure prosperitate și nu au nici recunoașterea publică”, subliniază Doru Căstăian. Foto - Inquam Photos

Însemna ceva atunci sa fii profesor. Am resimțit și eu o perioadă acest lucru, când a fi „băiatul profesorului Vasc” era un brand mai puternic decât ce demonstrasem eu. Foto:: Profimedia Images

Profesorii sunt astăzi singura contraputere la inepta și abuziva putere dominantă din România. Este pentru prima oară după foarte mulți ani când puterea din România se clatină și se simte amenințată de o forță, a cărei ascensiune n-a anticipat-o. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

A strâns din dinți și a răbdat… indiferent că a fost titular sau suplinitor (nu fără studii, ci cu studii de specialitate și ajuns în această situație din dorința unui dictator scelerat, care a închis orașele furând astfel dreptul oamenilor de a da concurs timp de aproape zece ani și transformându-i în slugi), omul de la catedră a dus în cârcă atât cât a putut. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Tu crezi că locul tău de la catedră e cumva sacrosanct și începi să faci observații de bun simț ca să pui lucrurile la punct. Îi mai scoți pe unii la tablă. Încă nu urli. Dar a doua zi te trezești pe holurile școlii cu fiara fiarelor, Foto - Profimedia