Foto: Profimedia Images
Imaginea asta nu o mai poți găsi în nici un alt sport- Roger Federer și Rafael Nadal, care alcătuiesc una din cele mai mari rivalități din sport din toate timpurile, plângând împreună la meciul de retragere a celui dintâi.
Recordurile deținute de Roger vor fi depășite dar ce a adus el tenisului și sportului în general nu va fi uitat niciodată - camaraderia și fair play-ul, eleganța - atât în victorii, cât și în înfrângeri, bunătatea, naturalețea, ușurința în tot ce a întreprins, faptul că a rămas totdeauna cu picioarele pe pământ - chiar și după cele mai mari succese, puterea de a-și arata emoțiile, efortul de a încerca să fie mereu mai bun chiar când nimeni nu îi mai dădea nici o șansă și îl credea prea bătrân să mai poată câștiga ceva, atitudinea exemplară din viață de zi cu zi lipsită de orice scandal.
Roger transcende tenisul, este mai mare ca sportul pe care l-a practicat și totodată a adus mulți noi spectatori. Am început să urmăresc tenis când am început să îl urmăresc pe Roger.
Mulți comentatori spun că cei care l-au urmărit de-a lungul anilor au simțit o conexiune personală cu el pentru că simțeau că el este ca noi. Părerea mea este că noi toți am simțit o conexiune personală cu el pentru că toți am vrea să fim ca el.
Mulți comentatori spun despre el că a fost un artist, dar arta nu vine numai de la partea estetică- mișcări elegante și fluiditate- ci și de la modul cum te făcea să simți, să te emoționeze.
Roger a schimbat întregi generații de jucători de tenis și i-a făcut să aspire să fie ca el. Toți rivalii lui vorbesc frumos despre el iar respectul pe care el l-a avut pentru toți i-a făcut și pe aceștia să aibă respect pentru orice adversar. De la generațiile băieților nebuni din tenis din anii ‘70, ‘80 și ‘90 am ajuns la generația de gentlemani a lui Roger Federer - un exemplu de urmat pentru toți copiii care vor să facă sport.
Aseară am asistat la una din cele mai emoționante scene din sport și mă simt norocoasa că am avut prilejul să îl urmăresc pe Roger de la începutul carierei sale.
Thank you, Roger! You will be greatly missed.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
o lejeritate nemaiîntâlnită, așa cum ar clipi sau ar respira. Și totuși, prea multe lacrimi, acum! Federer n-a plecat, e încă printre noi, e viu, mai are încă multe de făcut pe lumea asta. E exagerat ca să îl plângem ca pe un dispărut. E o lege a firii, în care vârsta, timpul te obligă la niște renunțări. Se întâmplă atât cu zeii tenisului cât și cu noi toți.
Nimeni nu e scutit.