Achilleas Kanaris, CEO-ul Vodafone România: „În acest moment, pot să vă spun că nu sunt foarte optimist cu privire la capacitatea noastră de a pune România pe harta 5G foarte repede. Priviți ritmul lansării 5G pe alte piețe europene și comparați-l cu cel din România.”

Achilleas Kanaris, noul CEO al Vodafone România, care și-a început mandatul în iulie anul trecut, a vorbit- într-un interviu pentru Republica.ro- despre importanța componentei digitale din autostrăzile finanțate prin PNRR, dar și despre impactul pe care îl are explozia tarifelor la energie asupra business-ului, care pune o mare presiune pe costuri.

Piața locală de telecomunicații este una extrem de concurențială, iar asta a condus la un fenomen din care toți au de pierdut- clienții vânează numai ofertele mici la abonamente, în detrimentul altor criterii de diferențiere care să-i ajute să ia decizii, cum ar fi calitatea serviciilor.

Mai multe despre infrastructura de transport a României, strategia Vodafone România în relația cu clienții persoane fizice în ceea ce privește serviciile integrate (telefonie mobilă, internet mobil și fix, televiziune digitală) puteți citi în prima parte a acestui interviu, aici.

Mai jos, a doua parte a interviului acordat de noul CEO al Vodafone România.

5G. Este România gata? Sau în ce stadiu ne aflăm, de fapt?

Da, cred că este, există o serie de decizii critice pe care România ar trebui să le ia. România va beneficia de pe urma revoluției 5G, așa cum a făcut-o în era 4G și 3G.

După cum știți, a existat o decizie recentă de a implementa o nouă lege 5G, legata de securitate, care pune o povară semnificativă asupra industriei în general, iar industria nu este o industrie sănătoasă, profitabilă și în creștere.

Și vă pot spune cu siguranță, din perspectiva noastră, din punctul de vedere al Vodafone - și toată concurența este „în aceeași barcă” - că România este considerată o piață foarte, foarte slab performantă, din punct de vedere al investitorilor. Deci, randamentul capitalului angajat pe care îl folosim sau randamentul capitalului propriu, orice KPI (indicator cheie de performanță – n.n.) pe care doriți să îl utilizați ca investitor - este cel mai scăzut din Europa. Așadar combinația dintre sectorul care se zbate din greu în acest moment și o lege impusă, care pune asupra sectorului o povară suplimentară de peste jumătate de miliard de euro, toate acestea nu creează un punct de plecare bun pentru proliferarea serviciilor 5G. În acest moment, pot să vă spun că nu sunt foarte optimist cu privire la capacitatea noastră de a pune România pe hartă foarte repede. Și deja se pot vedea semnele. Priviți ritmul lansării 5G pe alte piețe europene și comparați-l cu cel din România. Suntem încă în fază-pilot, aș spune. Nu este 5G real, apropo, este un pas interimar, aș spune, fără a fi prea tehnic, dar nu oferă adevăratele capacități ale unei rețele 5G reale. Și nu văd prea mult apetit la niciunul dintre participanții din sector, în acest moment, pur și simplu din cauza a ceea ce am descris. Așa că trebuie să vedem ce ne va rezerva anul în ceea ce privește modul în care statul va înțelege și va sprijini sectorul și ce vrea să facă statul cu 5G și apoi vă voi putea spune, probabil peste șase luni, unde văd eu evoluția 5G în România.

Cum ar putea să crească România datorită 5G? Care este potențialul?

Oamenii se întreabă: Bine, care sunt oportunitățile 5G? Cum vor face oamenii bani din 5G și care sunt noile afaceri care vor avea de profitat etc. Cu siguranță, companiile au oportunitatea de a se automatiza cu adevărat și de a deveni semnificativ mai eficiente în modul în care își conduc afacerea. De ce? 

Puteți pune sute de mii de senzori peste tot, de-a lungul infrastructurii pe care o aveți, care vor furniza în timp real cantități imense de date ce vor fi putea fi accesate în timp real și, prin urmare, vor putea fi luate decizii rapide. Da, mașinile fără șofer sunt un exemplu extrem în acest sens. Dar gândiți-vă la zona de producție. Fabricile din viitor vor avea, așa cum am spus, sute de mii de senzori peste tot, care vor permite automatizarea unei proporții semnificative din ceea ce se face manual astăzi.

Asta înseamnă costuri mai mici, mai multă eficiență și performanțe mai bune, deoarece, de fapt, calitatea rezultatelor va fi mult mai consistentă. Deci asta este cu siguranță o oportunitate. În zona de consum, cu siguranță, oamenii se vor bucura de viteze mai mari și latență mai mică, ceea ce ar însemna practic abilitatea de a te îmbarca cu adevărat în celebra lume virtuală. Și există companii precum Google și Facebook care se îndreaptă cu adevărat în această direcție, care practic vor da naștere unor afaceri, pe această cale. Și apoi sunt multe alte lucruri pe care pur și simplu nu le știm. Analogia pe care o am în minte - este cam cum a fost la lansarea iPhone. Eram în Marea Britanie atunci. Îmi amintesc de smartphone-urile de dinainte de iPhone. Bine, oamenii foloseau date, dar câte date erau folosite? Apoi au văzut iPhone-ul – care nu e doar un dispozitiv pentru comunicare vocală, ci devine de fapt o platformă de divertisment pentru conectivitate pentru orice. Deci cred că dacă sistemul 5G va fi pus cu adevărat în practică, ecosistemul va inova mult mai mult. Și veți vedea o mulțime de lucruri pe care pur și simplu nu le cunoaștem, ele nu există azi.

PNRR. Ce poate aduce acest plan european de reconstrucție și reziliență României?

PNRR există, aceasta este o mare oportunitate. Dar, de asemenea, are o mulțime de condiții prealabile, deoarece statul are un rol important în ceea ce privește modul în care va distribui fondurile și în cât de mult și-ar dori să implice, per ansamblu, sectorul privat în distribuirea acelor fonduri. Dar un procent de aproximativ 30% din PNRR este alocat infrastructurii digitale și digitalizării. Cred că guvernul a semnalat sectoarele potrivite. Așadar, educația, sănătatea, cu siguranță ceva care poate ajuta cu adevărat la accelerarea digitalizarii unei țări, dar și schimbarea ofertei Guvernului pentru cetățeni. Există acolo o bună concentrare a banilor pe sectoare. Soarta PNRR depinde de cât de mult control va vrea statul să aibă sau cât de mult control este dispus să dea sectorului privat pentru a face ca proiectele să se întâmple cu adevărat.

Unde vă vedeți locul în acest PNRR?

Pentru noi, conectivitatea este ultimul lucru pe care îl vrem de la PNNR. Oportunitatea pentru noi este crearea de servicii digitale. Cu noi jucând rolul de agregator al acelor servicii sau rolul de dezvoltator al acelor servicii, deoarece avem capacitatea de a dezvolta servicii digitale, de exemplu, telemedicina.

Am folosit telemedicina ca produs pe multe piețe. A început ca o inițiativă a Fundației Vodafone, o inițiativă de susținere a comunităților rurale și acestea au fost plătite de Vodafone. 

Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România

Nu suntem doar agregatori în alte proiecte, cum ar fi politica TIC și digitalizarea unor servicii specifice, servicii legate de cetățeni astăzi. Putem juca ca agregatori, pentru că avem parte din ofertă, dar vom colabora să completăm portofoliul și să concurăm ca un consorțiu.

Cum vedeți potențialul agricol al României, din perspectiva digitalizării, în primul rând?

Am din nou un exemplu din Albania, unde agricultura era un sector principal al țării și unde am început deja un program pentru a digitaliza fermele și a scala în toată țara. Asta poate crea valoare reală și rezultate foarte tangibile, pentru că vezi că randamentul crește, cu cel puțin 20%, vezi reducerea substanțelor chimice pe care le pui în pământ, reducerea irigațiilor. Deci, există beneficii tangibile. Nu am văzut în contextul PNRR sau în dialogurile pe care le am cu oameni care sunt implicați în program foarte multă atenție pentru sector. Chiar vorbesc cu colegii mei despre asta, ca să fiu sincer, pentru că am venit dintr-o țară, așa cum am spus, în care acesta este, de fapt, unul dintre lucrurile de bază pe care și-au dorit să le facă. Poate că greșesc, sper să greșesc, dar simt că nu există multă prioritizare pentru acest sector.

Ați călătorit prin România?

Nu este niciodată suficient, după părerea mea. Nu am călătorit niciodată suficient, mai ales la începutul mandatului meu. Dar vreau să călătoresc mai mult, pentru că cel mai bun mod pentru a cunoaște un business și o țară este să călătorești, în loc să stai în sediu tot timpul.

Cum ați găsit infrastructura de telefonie mobilă și internet mobil?

Calitatea infrastructurii digitale pe care am experimentat-o, cel puțin în orașele în care am fost - Brașov, Cluj, Timișoara - este destul de bună. Conectivitatea este una de mare viteză. Între orașe există o diferență în ceea ce privește ritmul și nivelul de digitalizare.

Clujul este probabil campion la acest capitol, din câte am văzut, mi se pare că e cu puțin înaintea altor orașe. Dar încă e nevoie de multă muncă și chiar cred că se poate face mai mult. Vin dintr-o țară în care, acum cinci ani, probabil că eram la nivelul oamenilor de Neanderthal în ce privește tranzacțiile digitale, comparativ cu ce este azi. Tocmai l-am autorizat pe colegul meu să meargă să ridice azi un document de la ambasada Greciei. Am intrat online, mi-a luat două minute.

Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România

Consider că trebuie să trecem la un model în care toate tranzacțiile dintre cetățean și stat să se poată face electronic, fără să fie nevoie de o vizită la vreuna dintre instituțiile publice, fie ea primărie, sau orice altă instituție. Este nevoie de multă muncă pentru a digitaliza cu adevărat serviciile. Cu ajutorul tehnologiei se poate face totul mult mai ieftin și mult mai rapid. Avem voința să mergem în această direcție.

Cum este echipa pe care ați găsit-o aici?

Are o componență grozavă, cu oameni care sunt aici de mult timp și au înființat această afacere și cu mulți tineri și tinere care vin din urmă, cred că este o echipă grozavă. Este o organizație cu adevărat puternică. Cu valori culturale foarte puternice, oamenii sunt foarte înrădăcinați în cultura Vodafone. Și asta este grozav la Vodafone, avem o cultură a noastră foarte distinctă. Mergi din țară în țară, dintr-o filială Vodafone la alta, dar vezi elemente comune. Așadar, e o cultură foarte puternică, un melanj bun între cei tineri și cei consacrați și o apetență mare pentru lucruri noi, ceea ce este tipic pentru o afacere de tehnologie. În lumea tehnologiei, lucrurile se schimbă foarte repede. Am foști colegi care au părăsit telecomunicațiile și au intrat în alte sectoare. Și când vorbesc cu ei îmi spun că este incredibil. Viteza cu care ne mișcăm noi și credem că suntem lenți nu se compară cu alte sectoare, unde este mult mai lent ritmul de dezvoltare, tehnologia este foarte diferită. Oamenii sunt înrădăcinați în această cultură și, prin urmare, avem o organizație puternică, un amestec bun de oameni, un set de abilități bune. Pentru mine este un bun punct de plecare.

România are mulți programatori talentați, ce ne puteți spune despre acest aspect?

Din păcate, nu îi văd prea mult, pentru că în aceste zile sunt furați de alte companii de tehnologie.

Aveți mărci mari, Microsoft, Oracle, despre care putem să spunem că practic luptă pentru talent. Există mult talent în țară, există mult talent și în afara țării,

Apropo, și cred că este unul dintre lucrurile pentru viitorul acestei țări. Ca grec, am trecut prin același ciclu, ar trebui să facem un efort să încercăm să-i întoarcem acasă, să spunem că au multe lucruri de dat înapoi țării.

Există mult talent. Și, da, am dori să exploatăm tot mai mult acest talent. Pentru că noi înșine suntem cei care transformăm afacerea. De aceea am spus în declarația mea anterioară că oamenii pe care îi avem reprezintă un bun punct de plecare. Pentru că trebuie să ne despărțim de modelul tradițional de afacere în domeniul conectivității, transformându-ne într-o afacere care produce o gamă largă de servicii, în special în spațiul digital, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Pentru a face acest lucru, ai nevoie de mult din acest talent care aduce cunoștințele și mentalitatea și cultura afacerii de software.

Un centru de inovare în România pentru business-ul Vodafone?

Construim centre de excelență în Europa, pe teme specifice. În funcție de evoluția noastră pe piață, există probabilitatea ca noi să facem ceva aici pentru afacerile din Europa. Lucruri precum securitatea cibernetică, lucruri precum dezvoltarea platformei digitale, toate acestea sunt un fel de verticală tematică, lucruri pe care le putem face printr-un centru de excelență. Și de fapt, Vodafone în Europa se îndreaptă mai mult spre acest model, un model de dezvoltare mai centralizată, să spunem, de produs, cu execuție locală. Deci este o oportunitate pentru România. Dar, așa cum am spus, va depinde într-adevăr de viitorul acestei afaceri în țară.

Ați vorbit despre digitalizare, telemedicină, agricultură. Care este potențialul în educație, având în vedere că Fundația Vodafone România este implicată în multe programe care oferă acces la educație?

Există potențial. În pandemie, oamenii au trebuit să treacă la educația de la distanță și tot ce implică acest lucru. Au fost oferite tablete și a fost asigurată o bună conectivitate, pentru ca oamenii să poată avea acces la școală. Dar putem face mult mai multe și sunt proiecte pe care guvernul le-a prevăzut în contextul PNRR pentru crearea de platforme digitale, astfel încât elevii și studenții să aibă acces la tot materialul educațional, să poată susține examene online, să poată interacționa cu profesorii lor online în timp real și nu doar prin video. Deci, există aceste proiecte, avem know how, am dezvoltat soluții pentru alte piețe, așa că suntem dornici să participăm în acest proces.

Cum vedeți evoluția Fundației Vodafone în următorii ani?

Vreau să spun, în primul rând, că Fundația Vodafone a fost și va continua să fie o componentă de bază a business-ului nostru a prezentei noastre in Romania. Vom schimba puțin felul în care privim Fundația. Din ce în ce mai multe produse care au început de la fundație devin produse de bază in business. Telemedicina este un exemplu. Deci relația dintre fundație și business este acum mult mai strânsă. Vom continua în primul rând să ne concentrăm pe accesibilitate și conectivitate în comunitățile care sunt defavorizate. Ne dorim cu adevărat ca toată lumea să fie conectată, toată lumea să aibă dreptul de a fi conectată la internet. Pentru că noi credem cu adevărat că acest lucru aduce oportunități pentru toată lumea.

Apoi, există un al doilea aspect. Pașii spre o societate mai verde sunt un subiect care ne interesează cu adevărat. Credem că acesta este de fapt o temă care este deosebit de importantă pentru cele mai tinere generații. Și nu vrem să jucăm doar un rol tipic corporativ – să investim puțin, să facem un proiect de reciclare și să ne numim verzi.

Vrem să facem mult mai multe, vrem să luăm atitudine. Ne-am asumat mai multe angajamente, ca business, în ce privește amprenta noastră energetică. Sunt o mulțime de lucruri pe care le facem cu privire la reciclarea telefoanelor, a deșeurilor provenite de la aruncarea încărcătoarelor sau a altor echipamente care sunt aruncate la fiecare 18 luni, la fiecare doi ani, odată cu schimbarea telefonului. Veți vedea că Fundația va juca un rol mai proactiv, în acest sens, devenind mai conectată la ceea ce facem. Și Vodafone România și Fundația Vodafone România urmează pași semnificativi și foarte importanți înspre zona verde.

Ne apropiem de 2 ani de pandemie. Care credeți că vor fi provocările în perioada următoare?

Provocările sunt legate mai ales de faptul că varianta Omicron este mult mai transmisibilă. În trecut, dacă aveam o persoană infectată, de exemplu, într-unul dintre magazinele noastre, ne asiguram că, prin utilizarea echipamentului de protecție etc., ceilalți angajați al magazinului nu erau afectați. Era doar o persoană care lipsea câteva zile. Acum, vorbeam recent cu o colegă de-ale mele din Irlanda, iar ea îmi spunea că are numeroase cazuri în care toți angajații magazinului s-au îmbolnăvit de Covid. Cum te descurci cu o asemenea situație? Închizi complet magazinul. Așa că acum lucrează la un sistem prin care încearcă să rotească angajații între magazine, să îi redistribuie, astfel încât să fie îndeplinite cerințele minime la nivel de servicii, de exemplu să mențină magazinul deschis și să accepte cel puțin serviciile de bază pentru clienți: plata facturii, rezolvarea unei probleme și așa mai departe. Sunt noi tipuri de provocări, cărora trebuie să le facem față.

Cred că înainte numele jocului era reziliență. Acum, numele jocului este flexibilitate (n.n. în ceea ce privește pandemia).

În Franța, medicii sunt lăsați să vină la muncă, deși sunt infectați.

Da, aceasta ar putea fi o soluție, în viitor. Din nou, e nevoie să fim foarte flexibili, pentru a ne adapta la orice situație va apărea. Pot să vă spun că sunt mai optimist. Cred că, probabil, intrăm în faza finală a pandemiei, care nu va fi una de dispariție completă a virusului. Nu cred că vom scăpa vreodată de virus, ci cred că va deveni ca o gripă, care este o boală clasică, pentru care există medicamente, avem vaccinuri pentru a face față. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp