Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Adina, 15 ani, membră în echipa de robotică a Colegiului Național „Tudor Vianu”: „Ne dorim să fim oamenii din spate, care reușesc să aducă tehnologia în viața de zi cu zi”

BRD FIRST Tehn Challenge - martie 2018

(Foto: Facebook/ BRD FIRST Tech Challenge)

„Totul se bazează în prezent pe tehnologie și pe inovație. Voi sunteți oamenii care rezolvă probleme și vă garantez că unii dintre cei 1.200 de elevi care se află acum aici, în 10 poate 15 ani, vor descoperi soluții care vor vindeca anumite boli”.

Așa i-a încurajat la finele săptămânii trecute președintele FIRST Tech Challenge, Ken Johnson, pe cei 1.200 de liceeni din România veniți la ediția de la București a cunoscutei competiții internaționale.

Aflat pentru prima dată în țara noastră, special pentru BRD FIRST Tech Challenge România, Ken Johnson le-a spus liceenilor că fac parte din primul val al unei mișcări care le va schimba viețile și îi va ajuta să schimbe lumea.

„Poate cineva de aici va dezvolta o nouă tehnologie care va aduce soluții ale problemelor cu care ne confruntăm acum, ca încălzirea globală, de exemplu. Voi sunteți viitorii lideri care cresc în acest moment”, le-a transmis elevilor români Ken Johnson.

A doua ediție a BRD FIRST Tech Challenge, în care 90 de echipe totalizând 1200 de liceeni s-au întrecut în cea mai mare competiție de robotică din România, și-a desemnat câştigătorii duminică, la Sala Polivalentă. După luni de muncă, timp în care și-au proiectat și construit roboții, cele patru echipe câștigătoare, XEO de la Colegiul Național Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia, QuantumRobotics, de la Liceul Internațional de Informatică din București, Qube de la Colegiul Național Mihai Viteazul din București și Technogods de la Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu s-au calificat pentru finala Campionatului Mondial de Robotică din Statele Unite ale Americii, de la Detroit.

Tinerii cu care am stat de vorbă spun că își doresc să aducă tehnologia în viața de zi cu zi.

„Îmi închipui că roboții, în viitorul foarte apropiat, vor pătrunde în majoritatea domeniilor. Deja în multe țări roboții sunt peste tot, și când îți comanzi mâncare și când mergi pe stradă. Și în România, într-un viitor apropiat, se va întâmpla asta pentru că roboții ne ușurează viața. Chiar dacă nu ne dăm seama, în acest moment suntem înconjurați de tehnologie, iar noi ne dorim să fim oamenii din spate, care reușesc să aducă aceste lucruri la viață și reușesc să aducă robotica în viața de zi cu zi”, ne-a spus Adina care are 15 ani și e membră în echipa de robotică a Colegiului Național de Informatică Tudor Vianu. 

„Eu nu cred că roboții ne vor lua joburile. Ei ne vor ușura munca în majoritatea domeniilor unde omul nu are cum să aibă o precizie atât de bună precum un robot. De exemplu în neurochirugie, ramură care se bazează pe roboți programați pentru intervenții în diferite părți ale corpului uman”, spune Mircea, care face parte din echipa de robotică a Liceului Gheorghe Lazăr.

Roboții, în sistemul bancar

Inovația a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate. În sistemul bancar, roboții vor ajunge să execute procedurile repetitive, iar angajații să rezolve excepțiile, cazurile mai neobișnuite.

Cu cât companiile își vor automatiza mai repede activitățile precum cele contabile, de evidență a clienților, a stocurilor, cu atât oamenii vor avea mai mult timp pentru ei.

„Rolul roboticii îl văd într-o continuă creștere. Multe companii, printre care și băncile, caută în prezent să automatizeze procesele de rutină, adică acele proceduri care se întâmplă la fel și care nu produc foarte multă satisfacție angajaților, ba chiar din contră, foarte mulți sunt nenulțumiți de rolul lor și atunci pleacă, ceea ce nu e bine nici pentru companie, nici pentru oameni”, spune Horia Velicu, şeful departamentului de inovaţie al BRD SOC-GEN, principalul partener în organizarea competiției BRD FIRST Tech Challenge România.

Horia Velicu crede că în următorii ani vor fi automatizate procese tot mai complexe.

„Dacă ramura cea veche se numea robotic process automation, cea nouă se numește intelligent process automation, adică peste partea de rutină va fi adăugată și o parte de consiliere a unei inteligențe artificiale, practic analiștii să aibă acces la un scoring făcut de un robot, ca input, nu ca decizie. Nu cred că se va ajunge foarte curând ca decizia să aparțină roboților, în orice caz, ei vor funcționa ca un ajutor din ce în ce mai prezent și complex”, adaugă Horia Velicu.

După sute de meciuri jucate în etapele regionale care au avut loc în țară și la București și la marea finală, ziua de duminică a adus multe lacrimi de bucurie tinerilor care urmează să reprezinte România la Detroit, în cel mai important campionat de robotică, FIRST Tech Challenge, unde vor concura cu echipe din toată lumea.

Comunitatea FIRST cuprinde la nivel mondial pente 500.000 de elevi și 150.000 de voluntari care participă, în fiecare an, la competiția de robotică din Statele Unite, la Detroit, iar aceste cifre cresc în fiecare an.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult