Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Administrația Prezidențială: „Activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel ca și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă”

Klaus Iohannis și Eduard Hellvig

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Președintele României „încurajează fluidizarea dialogului instituțional între CNSAS și instituțiile deținătoare de arhivă”, iar „activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale la scrisoarea deschisă adresată de Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade. Semnatarii scrisorii solicită declasificarea şi predarea „în regim de urgenţă” către CNSAS a unor documente aflate încă, „în mod inexplicabil”, în custodia SRI.

Este vorba de documente care reprezintă, în opinia semnatarilor scrisorii, „probe esenţiale pentru cauze instrumentate de Parchetul Militar, cauze care sunt de maximă importanţă pentru aflarea adevărului legat de aspecte încă controversate ale istoriei noastre recente”. Ei au dat exemplul „cazului” Ursu, revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 şi dosarul Revoluţiei Române din decembrie 1989.

„Președintele României a susținut și continuă să susțină proiectele care vizează problematica recuperării trecutului, mai cu seamă a trecutului totalitar. De asemenea, Excelența Sa încurajează fluidizarea dialogului instituțional între CNSAS și instituțiile deținătoare de arhivă. Activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel ca și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă. 

În acest context, semnalăm declarația din data de 5 octombrie a.c. a domnului Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, potrivit căruia, în perioada următoare, un număr important de dosare ale fostei Securități va fi predat către CNSAS”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale datat 7 noiembrie și semnat de consilierul prezidențial Andrei Muraru.  

Într-un comunicat remis marți către Republica.ro, Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade îi mulțumesc în mod public președintelui Iohannis pentru susținere, dar adaugă că „până la această dată, nu avem ştiinţă despre declasificarea şi predarea către CNSAS a vreunui document din categoria celor menţionate de către domnul Hellvig”. 

„Considerăm că aceste semnale ferme justifică aprecierea că iniţiativa noastră şi-a atins un prim obiectiv, şi anume acela de a aduce la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor abilitate că există anumite disfuncţionalităţi în administrarea a ceea ce generic este cunoscut sub numele de „procesul comunismului”. De asemenea, este îmbucurătoare poziţia SRI şi a Administraţiei Prezidenţiale, singurele instituţii care au răspuns în mod deschis apelului nostru şi care s-au angajat public în rezolvarea problemelor semnalate de noi.

Suntem însă obligaţi de natura demersului nostru şi de importanţa lui pentru societatea românească să ne păstrăm în zona unui entuziasm moderat, cu atât mai mult cu cât, până la această dată, nu avem ştiinţă despre declasificarea şi predarea către CNSAS a vreunui document din categoria celor menţionate de către domnul Hellvig”, se arată în comunicatul semnat de Andrei Ursu și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Din pacate e f.f.tarziu...Nemernicii si-au vazut de viata lor, cu mari beneficii banesti si cu odrasele bine infipte in diferite functii si fac ce au invatat in "sanatoasele"lor familii!! Asa ca de unde sperante spre mai bine?
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult