Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Administrația Prezidențială: „Activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel ca și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă”

Klaus Iohannis și Eduard Hellvig

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Președintele României „încurajează fluidizarea dialogului instituțional între CNSAS și instituțiile deținătoare de arhivă”, iar „activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale la scrisoarea deschisă adresată de Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade. Semnatarii scrisorii solicită declasificarea şi predarea „în regim de urgenţă” către CNSAS a unor documente aflate încă, „în mod inexplicabil”, în custodia SRI.

Este vorba de documente care reprezintă, în opinia semnatarilor scrisorii, „probe esenţiale pentru cauze instrumentate de Parchetul Militar, cauze care sunt de maximă importanţă pentru aflarea adevărului legat de aspecte încă controversate ale istoriei noastre recente”. Ei au dat exemplul „cazului” Ursu, revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 şi dosarul Revoluţiei Române din decembrie 1989.

„Președintele României a susținut și continuă să susțină proiectele care vizează problematica recuperării trecutului, mai cu seamă a trecutului totalitar. De asemenea, Excelența Sa încurajează fluidizarea dialogului instituțional între CNSAS și instituțiile deținătoare de arhivă. Activitatea represivă a regimului comunist trebuie cunoscută, la fel ca și cei care se fac vinovați de săvârșirea abuzurilor din respectiva perioadă. 

În acest context, semnalăm declarația din data de 5 octombrie a.c. a domnului Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, potrivit căruia, în perioada următoare, un număr important de dosare ale fostei Securități va fi predat către CNSAS”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale datat 7 noiembrie și semnat de consilierul prezidențial Andrei Muraru.  

Într-un comunicat remis marți către Republica.ro, Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade îi mulțumesc în mod public președintelui Iohannis pentru susținere, dar adaugă că „până la această dată, nu avem ştiinţă despre declasificarea şi predarea către CNSAS a vreunui document din categoria celor menţionate de către domnul Hellvig”. 

„Considerăm că aceste semnale ferme justifică aprecierea că iniţiativa noastră şi-a atins un prim obiectiv, şi anume acela de a aduce la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor abilitate că există anumite disfuncţionalităţi în administrarea a ceea ce generic este cunoscut sub numele de „procesul comunismului”. De asemenea, este îmbucurătoare poziţia SRI şi a Administraţiei Prezidenţiale, singurele instituţii care au răspuns în mod deschis apelului nostru şi care s-au angajat public în rezolvarea problemelor semnalate de noi.

Suntem însă obligaţi de natura demersului nostru şi de importanţa lui pentru societatea românească să ne păstrăm în zona unui entuziasm moderat, cu atât mai mult cu cât, până la această dată, nu avem ştiinţă despre declasificarea şi predarea către CNSAS a vreunui document din categoria celor menţionate de către domnul Hellvig”, se arată în comunicatul semnat de Andrei Ursu și istoricii Oana Demetriade, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Din pacate e f.f.tarziu...Nemernicii si-au vazut de viata lor, cu mari beneficii banesti si cu odrasele bine infipte in diferite functii si fac ce au invatat in "sanatoasele"lor familii!! Asa ca de unde sperante spre mai bine?
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult