Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Adrian Vasilescu, BNR: „Nu poți să zici că băncile sunt lacome. ROBOR crește din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflație în primul rând”

BNR - Getty - Guliver

(Foto Guliver/Getty Images)

„Nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este”, a comentat la Digi24 consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, întrebat despre măsura privind „taxa pe lăcomie” care vizează băncile comerciale, anunțată marți seara de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Vasilescu spune că ROBOR este impus de piață, iar ceea ce impune piața este rezultatul activității economice. 

„Nivelul ROBOR-ului e imputabil întregii țări, e un fapt cert. Ce e ROBOR? ROBOR e o dobândă medie, la care băncile se împrumută între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, pe mai multe termene, ROBOR la 3 sau 6 luni, este luată în calcul la rata lunară a creditului. Fiecare debitor al unei bănci are de returnat lunar o rată de bază. ROBOR se adaugă la dobândă. Dar nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este. Băncile dacă și-ar stabili singure ROBOR-ul, atunci ar veni statul și ar putea să spună așa: ți-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, ești lacomă și pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptățit să te taxez. Dar nu e așa. Rata ROBOR e în funcție de niște realități din țară și în primul rând în funcție de rata inflației. Când inflația a fost timp de doi ani și jumătate la niveluri foarte joase, un an si jumătate a fost sub nivelul zero, în toată această perioadă rata ROBOR a fost zero și ceva”, a explicat Adrian Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a explicat că inflația a început să urce, în octombrie anul trecut, din cauza șocului creat „exclusiv” de anumite autorități de reglementare care au scumpit rând pe rând și periodic, timp de mai multe luni, din octombrie anul trecut și până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflectă în întregul tablou al prețurilor. 

„Peste tot se încâlzesc casele, fabricile cu gaze. Energie electrică este peste tot, la fel și energia termică. Toate astea cresc prețurile și fac inflație, si normal că ROBOR se umflă și el, pentru că ROBOR e o dobândă. Sunt două surori siameze în economia oricărei țări: dobânda și inflația”, spune Vasilescu.

„Nu poți să zici că băncile sunt lacome, pentru că ROBOR crește din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflație în primul rând”, a adăugat consilierul BNR.

Adrian Vasilescu a amintit că România este statul din UE cu cel mai mic nivel de venituri în buget, raportat la PIB-ul țării, așa că era de așteptat o majorare de taxe.

„Era neîndoielnic faptul că trebuia să vină o creștere de taxe pentru că nu putem rămâne la nivelul țării cu un buget care să aibă în partea de venituri cel mai mic cuantum, raportat la PIB-ul României. Și atunci ar trebui făcut ceva, dar să facem transparent. În condițiile în care ochii societății sunt ațintiți asupra băncilor, în condițiile în care prin Parlament trec legi care îngreunează situația băncilor și până la urmă vor îngreuna situația celor care se împrumută la bănci, pentru că vrând-nevrând creșterea costurilor se va reflecta în ce au de plătit de cei care s-au împrumutat la banci, și atunci să nu mai vii tu stat și să mai arunci povara asta a lăcomiei pe spatele băncilor, pentru că statul este primul care pierde”, a spus Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanțelor a explicat marți că „taxa pe lăcomie” va fi zero dacă nivelul mediu al ROBOR la 3 şi 6 luni rămâne la 1,5% sau mai mic. Taxa va fi 0,2%, dacă media nivelului ROBOR la 3 şi 6 luni este cuprinsă între 1,5 şi 2% şi va creşte la 0,4%, dacă media ROBOR este între 2 – 2,5%, inclusiv.

Taxa va creşte la 0,6% dacă media ROBOR este între 2,5- 3% şi la 0,9%, dacă ROBOR este între 3- 3,5%. Dacă media trimestrială ROBOR depăşeşte cu peste 2 puncte procentuale pragul de referinţă, taxa de 0,9 % creşte progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5 puncte procentual.

„În funcție de lăcomia băncilor, vom vedea impactul acestei măsuri”, a subliniat Teodorovici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult