Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Adrian Vasilescu, BNR: „Nu poți să zici că băncile sunt lacome. ROBOR crește din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflație în primul rând”

BNR - Getty - Guliver

(Foto Guliver/Getty Images)

„Nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este”, a comentat la Digi24 consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, întrebat despre măsura privind „taxa pe lăcomie” care vizează băncile comerciale, anunțată marți seara de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Vasilescu spune că ROBOR este impus de piață, iar ceea ce impune piața este rezultatul activității economice. 

„Nivelul ROBOR-ului e imputabil întregii țări, e un fapt cert. Ce e ROBOR? ROBOR e o dobândă medie, la care băncile se împrumută între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, pe mai multe termene, ROBOR la 3 sau 6 luni, este luată în calcul la rata lunară a creditului. Fiecare debitor al unei bănci are de returnat lunar o rată de bază. ROBOR se adaugă la dobândă. Dar nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este. Băncile dacă și-ar stabili singure ROBOR-ul, atunci ar veni statul și ar putea să spună așa: ți-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, ești lacomă și pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptățit să te taxez. Dar nu e așa. Rata ROBOR e în funcție de niște realități din țară și în primul rând în funcție de rata inflației. Când inflația a fost timp de doi ani și jumătate la niveluri foarte joase, un an si jumătate a fost sub nivelul zero, în toată această perioadă rata ROBOR a fost zero și ceva”, a explicat Adrian Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a explicat că inflația a început să urce, în octombrie anul trecut, din cauza șocului creat „exclusiv” de anumite autorități de reglementare care au scumpit rând pe rând și periodic, timp de mai multe luni, din octombrie anul trecut și până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflectă în întregul tablou al prețurilor. 

„Peste tot se încâlzesc casele, fabricile cu gaze. Energie electrică este peste tot, la fel și energia termică. Toate astea cresc prețurile și fac inflație, si normal că ROBOR se umflă și el, pentru că ROBOR e o dobândă. Sunt două surori siameze în economia oricărei țări: dobânda și inflația”, spune Vasilescu.

„Nu poți să zici că băncile sunt lacome, pentru că ROBOR crește din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflație în primul rând”, a adăugat consilierul BNR.

Adrian Vasilescu a amintit că România este statul din UE cu cel mai mic nivel de venituri în buget, raportat la PIB-ul țării, așa că era de așteptat o majorare de taxe.

„Era neîndoielnic faptul că trebuia să vină o creștere de taxe pentru că nu putem rămâne la nivelul țării cu un buget care să aibă în partea de venituri cel mai mic cuantum, raportat la PIB-ul României. Și atunci ar trebui făcut ceva, dar să facem transparent. În condițiile în care ochii societății sunt ațintiți asupra băncilor, în condițiile în care prin Parlament trec legi care îngreunează situația băncilor și până la urmă vor îngreuna situația celor care se împrumută la bănci, pentru că vrând-nevrând creșterea costurilor se va reflecta în ce au de plătit de cei care s-au împrumutat la banci, și atunci să nu mai vii tu stat și să mai arunci povara asta a lăcomiei pe spatele băncilor, pentru că statul este primul care pierde”, a spus Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanțelor a explicat marți că „taxa pe lăcomie” va fi zero dacă nivelul mediu al ROBOR la 3 şi 6 luni rămâne la 1,5% sau mai mic. Taxa va fi 0,2%, dacă media nivelului ROBOR la 3 şi 6 luni este cuprinsă între 1,5 şi 2% şi va creşte la 0,4%, dacă media ROBOR este între 2 – 2,5%, inclusiv.

Taxa va creşte la 0,6% dacă media ROBOR este între 2,5- 3% şi la 0,9%, dacă ROBOR este între 3- 3,5%. Dacă media trimestrială ROBOR depăşeşte cu peste 2 puncte procentuale pragul de referinţă, taxa de 0,9 % creşte progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5 puncte procentual.

„În funcție de lăcomia băncilor, vom vedea impactul acestei măsuri”, a subliniat Teodorovici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult