Afacerea Roșia Montană. În timp ce românii erau „avertizați” de Guvern că vom pierde procesul, compania canadiană Gabriel Resources și-a crescut valoarea pe bursă cu 300 de milioane de dolari după declarațiile lui Ciolacu

România a câștigat în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington. Reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Decizia este definitivă și executorie și a fost luată după nouă ani de proces.

Decizia a venit vineri noapte, după săptămâni întregi în care din partea Guvernului condus de Marcel Ciolacu au fost transmise semnale cum că România ar putea să piardă procesul și să fie obligată la penalități uriașe.

De altfel, Marcel Ciolacu chiar lansase zilele trecute ideea unui referendum pentru a-i întreba pe români dacă este oportun să scoatem aurul de la Roșia Montana, iar ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a spus că ar putea exista inclusiv o decizie nemonetară, dar aceasta ar consta în posibilitatea ca proiectul minier să continue.

Toată această isterie în spațiul public din ultimele săptămâni legată de Roșia Montana nu a făcut decât să ajute la dublarea acțiunilor companiei Gabriel Resources pe Bursa din Toronto, de la 0,43 dolari canadieni/ acţiune în 31 ianuarie la 0,87 în 8 martie, așa cum noteză și Europa Liberă.

Potrivit Libertatea, valoarea de capitalizare pe Bursă a Gabriel Resources în ultima lună aproape s-a dublat, de la 335 de milioane de dolari americani, la aproape 600 de milioane de dolari. 

                                                         Evoluția acțiunilor GBU pe parcursul lunilor februarie și martie. Foto: tmx.com

În tot acest timp, politicienii românii de nivel înalt, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au lansat afirmaţii apocaliptice din care a reieşit că România va avea parte de un verdict nefavorabil și că va trebui să plătim. În plus, subiectul a fost și un prilej de a arunca cu declarații politice în politicienii de opoziție și în activiștii ecologici.

O isterie care a servit canadienilor

Gabriel Resources, acționar cu 80% din acțiunile firmei Roșia Montană Gold Corporation, este tranzacționată la bursa TSX Venture din Toronto, Canada. În 31 ianuarie 2024, o acțiune GBU valora circa 0,43 de dolari canadieni, iar compania avea o capitalizare bursieră de aproximativ 450 de milioane de dolari canadieni (335 de milioane de dolari SUA). 

La data de 1 februarie, dimineața, a apărut pe surse informația potrivit căreia în Guvern s-a discutat despre o iminentă decizie privind obligarea la plată a unor despăgubiri de cel puțin 2 miliarde de dolari SUA. Informația a fost apoi confirmată de premierul României Marcel Ciolacu. El le-a declarat jurnaliștilor că s-a luat în calcul posibilitatea pierderii procesului și a plății unor despăgubiri. La puțin timp după deschiderea bursei din Toronto, au fost tranzacționate 800.000 de acțiuni, la o valoare cu aproximativ 20% mai mare față de cea inițială. 

Trendul a rămas același și în zilele următoare, ceea ce a determinat compania să anunțe public că „a luat act de creșterea prețului și a volumului de acțiuni tranzacționate” și că așteaptă o comunicare din partea Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) în legătură cu disputa arbitrală cu statul român.

După cum mai arată cotidianul Libertatea, valoarea acțiunilor Gabriel Resources a crescut pe tot parcursul lunii februarie, pe fondul declarațiilor și acuzațiilor lansate de politicienii români în legătura cu persoana sau persoanele care s-ar face vinovate dacă se va ajunge la despăgubiri de miliarde de dolari. 

La începutul lunii martie, valoarea unei acțiuni s-a stabilizat în jurul prețului de 0,80 dolari canadieni, ceea ce reprezintă o cifră aproape dublă față de luna ianuarie. Compania canadiană are acum o capitalizare bursieră de peste 800 de milioane de dolari canadieni, ceea ce reprezintă mai mult de 600 de milioane de dolari SUA. Aproape exclusiv pe baza disputelor din România, acționarii au câștigat mai mult de 300 de milioane de dolari SUA.

Cine sunt acționarii semnificativi ai Gabriel Resources 

Gabriel Resources are ca acționari semnificativi cinci fonduri de investiții cu sediul în SUA. Cumulat, acestea dețin peste 70% din acțiunile companiei canadiene. Potrivit datelor publice de pe site-ul Gabriel Resources, cel mai important acționar este fondul Kopernik Global Investors, care deține un pachet de 17,11% din acțiuni. 

Tenor Capital Management este al doilea acționar semnificativ cu un pachet de 16,73%. Electrum Global Holdings, deține, de asemenea, 13,25% din acțiunile Gabriel Resources. Paulson & Co. Inc are o participație de 12,46% la capitalul firmei canadiene, iar The Baupost Group deține un procent de 10,84%.

Afacerea Roșia Montana și un proces care a durat peste opt ani 

Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, în iulie 2015, iar, în septembrie 2023, completul care a judecat speţa a declarat procedura închisă. Pe tot parcursul procedurilor, Guvernul României a păstrat un secret complet asupra procedurilor derulate la Washington. Ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că România va primi decizia tribunalului ICSID vineri, 8 martie 2024.

Dintr-o privire de ansamblu, afacerea Roșia Montana are în spate o poveste extrem de controversată, desfășurată pe o perioadă de cel puțin 27 de ani, în care multe dintre personajele implicate, oameni de afaceri, politicieni sau ONG-uri, au avut câteva ceva de câștigat, financiar sau politic. Afacerea a fost inițiată de controversatul miliardar de origine română, Frank Timiș. În 1995, firma Euro Gold Resources s-a asociat cu Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului (RAC) Deva (actuala Minvest Deva) pentru valorificarea haldelor de steril rezultate după extragerea minereurilor de aur. Frank Timiş era atunci reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată în paradisul fiscal Channel Islands, din Marea Britanie.

În timp, Timiș a reușit să obțină transferul licenței de exploatare pentru zăcământul auro-argintifer din Roșia Montană, de la societatea de stat, la propria firmă. La mijlocul anilor 2000, în urma unor scandaluri privind modul în care a fost extins perimetrul de exploatare minieră din Roșia Montană, caz care a ajuns și în atenția procurorilor, 

Timiș și-a vândut participația din compania Gabriel Resources și s-a retras din proiect. Ulterior, la conducerea societății au fost numiți o serie de directori americani, britanici și români. Începând cu anul 2008, managementul RMGC este asigurat de Dragoș Tănase, venit la momentul respectiv de la cea mai mare firmă de comunicații prin cablu din România. Tănase a fost numit, în 2018, și în funcțiile de CEO și președinte al Gabriel Resources. Postul de director financiar este deținut, din 2019, de britanicul Richard Brown.

Proiectul minier de la Roșia Montană a fost blocat în 2013, când Parlamentul României a respins, la presiunea societății civile, modificările legislative care urmau să permită acordarea autorizațiilor.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, potrivit Agerpres. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Compania canadiană a dat România în judecată în 2017. 

Din 2021, Roșia Montană face parte din Patrimoniul cultural imaterial al umanității, iar situl a fost înscris și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă că aici nu poate fi pus în practică niciun proiect de exploatare minieră. Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp