Foto: Guliver/ Getty Images
Sunt trei feluri de a vota în Statele Unite: votul la urne în ziua alegerilor, votul la urne în zilele de alegeri anticipate și votul prin poștă al absenților sau celor care nu se pot prezenta la vot.
Primele două modalități sunt sub controlul echipelor de la centrele de votare (oficiali, observatori), pot centraliza datele cu ușurință și pot comunica rezultatele aproape instantaneu. Așa devine posibilă cunoașterea rezultatelor în noaptea alegerilor, chiar înainte ca ultimii votanți să depună buletinele.
Votul prin poștă, al celor care nu pot fi prezenți, la data alegerilor, la centrele de votare din zona unde locuiesc, a fost tradițional folosit pentru a face posibil votul militarilor americani cantonați în diferite țări, al personalului diplomatic, al angajaților întreprinderilor care lucrează în străinătate, al studenților la universități străine, al expaților, etc.
Votul prin corespondență a fost inventat la alegerile din anul 1864, când Statele Unite erau încă în timpul războiului civil.
Se spune că sistemul, oficial destinat militarilor și populației dispersate, ar fi fost imaginat de politicienii democrați din sud, ca să permită fraudarea buletinelor, cu scopul de a-l împiedica pe Abraham Lincoln să câștige al doilea mandat.
Această acțiune ar fi fost pusă la cale de un vast complot democrat anti-Lincoln, care însă nu a reușit să blocheze realegerea președintelui.
Același grup de complotiști a organizat asasinarea lui Lincoln, câteva luni după alegeri.
Ca să votezi prin poștă trebuie să ceri și să ți se trimită buletinul de vot prin corespondență.
În unele state este obligatoriu să comunici un motiv întemeiat pentru a ți se trimite buletinul electoral, în timp ce în alte state nu se cere nici o dovadă. Între motivele acceptate sunt absența din localitate, lucru în schimburi care nu permit prezentarea la vot, boala sau invaliditatea, motive religioase, etc.
Dar votul prin poștă este legal în toate statele americane.
Cele mai multe state, dar nu toate, au vot anticipat.
De câțiva ani s-a înregistrat o scădere a numărului de votanți din ziua alegerilor și a crescut numărul celor care votează în săptămânile premergătoare, sau prin corespondență.
La alegerile din 2016, 23,6% dintre alegători au votat prin corespondență și 17,2% în zilele de dinaintea datei oficiale de alegeri. În anul 2004, cifrele au fost respectiv de numai 12,1% și 8,4%.
În condițiile pandemiei COVID19, cum era și de așteptat, au fost exprimate multe opinii despre nevoia de a schimba modalitatea de vot și unii au cerut să fie organizat votul exclusiv prin corespondență.
Alții, mai moderați, au sugerat măsuri care să permită o creștere a numărului de votanți prin poștă, fără să se desființeze centrele de votare.
Autoritățile medicale din comitetul național de combatere a epidemiei au afirmat că, respectând regulile de distanțare și făcând purtarea măștii faciale obligatorie, votul la urne nu este mai riscant decât este mersul la cumpărături sau folosirea mijloacelor de transport în comun.
In nici un caz nu este mai periculos decât participarea la manifestații.
Toate acestea nu au împiedicat să se nască o mare controversă care opune facțiunile politice pro și contra generalizării votului prin corespondență.
Președintele Trump afirmă că votul generalizat prin poștă ridică probleme tehnice de nerezolvat și face ca alegerile să poată fi fraudate cu ușurință. Părerea lui este susținută de specialiști care afirmă că pe parcursul buletinelor de la votanți la oficiile poștale, traseu pe care îl numesc "poros", este posibilă adăugarea de colete cu buletine false, sau sustragerea celor corect depuse.
Și volumul mare al buletinelor sosite prin poștă ridică probleme de transport, predare și prelucrare, mai ales dacă majoritatea alegătorilor vor pune la poștă buletinele în ultimele zile.
Politicienii democrați contestă afirmațiile președintelui, argumentează că nu există dovezi de fraudare a votului prin poștă (de fapt există și au fost publicate în mai multe state) și îl acuză pe Trump că vrea să împiedice votul populației.
Poșta americană are un volum uriaș de muncă. Ea a livrat în anul 2018 mai mult de 140 de miliarde de scrisori și 6 miliarde de colete, ajunse cu bine la peste 158 de milioane de adrese.
Directorul general al serviciilor poștale, Louis De Joy, a asigurat congresul, care l-a audiat, că serviciile poștale vor face față unui volum mare de buletine de vot și că poate garanta securitatea lor.
Insă nimeni nu poate garanta integritatea circuitului pre-poștă.
În unele state, guvernatorii democrați au decis deja să trimită buletine de vot tuturor celor înscriși pe listele electorale.
Un mare număr din ele s-au întors necompletate în doar câteva zile, pentru un motiv simplu, ușor previzibil: mulți alegători și-au schimbat adresele în ultimii doi ani și noile adrese nu au fost înscrise în evidența circumscripțiilor electorale.
La data de 22 august 2020, populația Statelor Unite a fost de 321.277.530 de locuitori.
Previziunile electorale arată că în acest an va fi un record al numărului de alegători, așteptat să depășească 180 de milioane.
Fenomenul a fost deja numit "un tsunami electoral", care va depăși cu mult numărul celor care au votat în 2016 (139 de milioane, care reprezentau 55,7% din populația de vârstă legală).
La astfel de cifre, cu toate asigurările directorului poștei, este posibil ca serviciile poștale americane să fie sufocate de volumul foarte mare de scrisori, care ar trebui prelucrate în termen scurt.
Rezultatul alegerilor ar putea fi mult întârziat și - dacă intervin și erori - modificat.
Marc Thiessen (Washington Post/Opinions) crede că cel mai mare risc al votului masiv prin poștă nu este fraudarea, cât anularea multor buletine din diferite cauze.
În anul 2008, o echipă a celebrei instituții Massachussetts Institute of Technology a analizat alegerile prezidențiale prin corespondență. Cercetătorii au găsit că 3,9 milioane de alegători au solicitat buletine de vot prin poștă, dar nu le-au primit.
Alte 2,9 de milioane de buletine au fost trimise de alegători, dar nu au ajuns la comisiile electorale.
Comisiile de vot au anulat 800.000 de buletine fiindcă erau datate după ziua alegerilor, erau incorect completate sau nu erau semnate.
În astfel de condiții apare clar că greșelile de vot prin poștă pot influența rezultatele finale ale alegerilor, chiar atunci când nu există fraudă.
Cele mai frecvente fraude de vot, pedepsibile ca delicte penale, sunt: votul celor care nu au dreptul legal de a vota, substituirea identității, votul multiplu sau repetat, cumpărarea de voturi, împiedicarea votului, alterarea deliberată a calculării voturilor, asistența ilegală la centrele de votare și sustragerea sau adăugarea de buletine de vot.
Până în prezent, deși s-au identificat multiple atacuri digitale asupra centrelor de votare, unele chiar organizate de grupe din state străine, nu s-a pus în evidență un atac cibernetic prin care a fost alterată numărătoarea de voturi.
O soluție în acest an ar putea fi extinderea perioadei de vot anticipat, perioadă în care cele mai multe secții de vot să fie deschise și funcționale.
Asta ar permite ca volumul de alegători din fiecare zi, inclusiv cel din ziua alegerilor oficiale, să fie mai mic și să reducă șansele de contaminare ale alegătorilor și oficialilor.
Totodată, fiind făcute la secțiile de vot, sub supravegherea personalului calificat, alegerile ar genera un număr mic de voturi incorecte, frauduloase sau eronate.
Până la o decizie finală și problema votului indirect rămâne în suspensie, ca și alte aspecte ale acestui foarte neobișnuit ciclu electoral: cum se vor desfășura dezbaterile deja acceptate de cele două campanii (trei prezidențiale și una a candidaților pentru postul de vicepreședinte), cum vor avea loc alegerile în orașele unde violențele continuă, sau cum pot fi prevenite atacurile directe ale echipelor de protestatari violenți asupra alegătorilor și secțiilor de votare.
Fiindcă dacă a fost posibilă incendierea secțiilor de poliție și a tribunalelor federale (Portland Oregon, Minneapolis Minnesota), sau blocarea centrului unui mare oraș (Seattle), ce va împiedica blocarea, atacurile și incendierea secțiilor electorale, sau intimidarea pe scară largă a votanților?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Poate fi acest domn considerat un lider demn sa conduca lumea peste toate problemele actuale? Daca raspunsul este pozitiv, imi pare foarte rau pentru dumneavoastra.
Legea a fost introdusa pe data de 7 decembrie 2006 cand Camera Reprezentantilor era inca dominata de republicani. (alegerile au avut loc in noiembrie al acelui an si republicanii au pierdut Camera, dar mandatul lor nu se termina pana la inceputul anului urmator. In State asta se numeste "lame duck period"). Dupa ce a trecut de Camera, legea a trecut si de Senat care in 2007 era dominat de republicani si pe urma a fost semnata de Bush jr.
Dupa intrarea legii in vigoare USPS care, inca o data, era profitabil, incepe sa piarda bani. PAEA este principala cauza la care se adauga desigur si scaderea cererii anumitor servicii prestate de ei.
Ajungand la anul 2020, Trump, in toate sondajele de opinie, inlusiv cele de la FoxNews este la ceva procente bune in urma lui Biden. In iunie, probabil in incercarea sa de a "seca mlastina" l-a pus in functie de sef al USPS pe Louis DeJoy, un distins domn care a contribuit cu 1.2 milioane dollari la campania lui Trump, ca sa restructureze serviciul de posta. Concomitent incepe sa trambiteze ca daca se va vota prin posta, atunci alegerile vor fi fraudate.
Astea sunt lucruri pe care distinsul autor le omite (probabil din cauza varstei), ca de altfel si multe altele, dar dau bine pentru minionii lui Trump.
In alta ordine de idei, eu chiar nu inteleg cum voteaza americanii si cum securizeaza votul: in multe state se voteaza fara a cere de la cetateni sa prezinte un act prin care sa isi dovedeasca identitatea. Povestea de la noi cu tabletele care scaneaza cartea de identitate si o verifica in baza de date e total SF. Ma rog, pentru unii americani e de neimaginat chiar ca statul ti-ar putea cere sa ai o carte de identitate.
În alta ordine de idei articolul asta îmi amintește de un banc.
Se duce Martin la Joe.
Joe, am venit să-ți sparg capul!
Da' ce ți-am făcut Martine ?!
Ba, voi l-ați omorât pe Lincoln!
Dar asta a fost acum 160 ani!
Da ba, dar eu acum am aflat!
Apropo, la mine în tara votul e DOAR electronic. Chiar și când mergi la secție, votezi pe ecran, nu pe hârtie. Presupun ca se fac fraude masive...
Și apropo, și votând pe hârtie rezultatul tot pe un server e centralizat de un soft obscur.
Încearcă să-ți scoți, măcar din când în când, ochelarii de cal, s-ar putea să ai surprize!
Apoi citește articolul lui Martin. Poate îți dai seama cum te manipulează și ajungi sa-mi zici mersi. In caz contrar, e cum scriam mai sus...
Sa ne scuipam in san si sa speram ca Trump va lua si al doilea mandat, ca altfel ne mananca gaia pe toti.
,,Rau cu rau, dar mai rau fara rau."
Articole excelente. MULTUMIM!
Ce a omis autorul aici, la fel ca intotdeauna, e ca:
- nu a existat vreun dubiu sau o problema legata de capabilitatea postei americane pina cind Trump nu a inceput sa spuna, senin, ca alegerile vor fi masluite din cauza votului prin posta. Pe ce te bazezi, a fost intrebat? Pe nimic, zero dovezi. Dar, cum omul a sustinut la nesfarsit aceiasi tema, oamenii de la Fox News si cei ca domnul Martin au inceput sa spuna ca e adevarat.
- acum 3 luni a fost numit un nou sef al Posei americane, un tip ce a donat bani la greu pentru campania actualului presedinte. Masurile luate de el, rapid si fara vreo consultare interna, nu doar ca vor impiedica oamenii sa voteze prin posta, dar priveaza o gramada de oameni de posta obisnuita.
- Presedintele a admis ca refuza intentionat sa aloce bani postei, desi congresul a decis asta, pentru a nu le permite sa isi faca treaba.
Si iata cum o neproblema devine o problema si oameni ca domnul Martin dezinformeaza lumea sau imprastie pareri personale. SI asta nu ar fi o problema daca ar admite-o. Dar nu o face. Iar Republica ii permite sa induca in eroare in continuare. Trist.
Hei,
Mi se pare cam alunecos raspunsul tau.
,,Astia", n-au aparut de nicaieri, erau deja acolo.
Dar de felul in care dintr-o data, au inceput sa se comporte si indrazneala pe care au capatato actiunile lor, nu as corela-o deloc cu Tramp, ci mai degraba cu atitudinea stupefiant si ingrijorator de ingaduitoare a democratilor.
Cu varful de lance reprezentat de guvernatorii democrati, care descriu aceste adevarate orori, ca pe niste proteste justificate de asazisele ,,hibe" ale unui sistem, de a carei constructie habar nu au.
S-au trezit simandicosii astia de democrati, sa se mire de cum stau lucrurile, de parca n-ar fi fost dintotdeauna parte din ele. Se dezic precum niste tampiti lipsiti de orice demnitate, de o constructie, la care, cu bune si cu rele, au participat nemijlocit. Acum se mira ,,ca proasta la luna", ca de unde si pana unde.
Bai, am inteles, sunt discutii, divergente, diferente. Da cand vezi ca putorile nebune, dau foc la casa, pentru ca ii deranjeaza, ca i-ai trezit ca te-ai apucat de varuit si ca urmeaza sa-i trimiti sa faca dus ca put, te aliezi cu ei. Le canti in struna sa darame tot, ca de, sunt si ei putin necajiti?
Sau pui mana pe-un par si le rupi spinarea, ii pui la locul lor de putori neispravite, sub care pute si locul, si apoi discuti ce trebuie in continuare, in conditii decente, omenesti.
Dihotomia pe care o subliniezi tu nu e între democrați și republicani, ci între populiști si restul lumii. Populiștii sunt de doua tipuri: idioți care se cred de dreapta și idioți care se cred de stânga. Aia de dreapta au probleme printre altele cu statul paralel ca ei vor libertate iar ăilalți au probleme printre altele cu statui pentru ca ei vor revoluție. Trump e seful idioților care se cred de dreapta și un raison d’etre pentru ăilalți. De cealaltă parte se regăsește establishment-ul politic cunoscut incluzând atât democrați cât și republicani. Tu ai tendința sa ii identifici pe aia cu statuile cu democrații fără însă a ii identifica pe aia cu statul paralel cu republicanii ceea ce arată ca ești prins in argumentația populiștilor, voluntar sau involuntar. Încearcă sa privești situația fără patima și o sa vezi ca aia cu statuile nu sunt democrații, așa cum republicanii nu sunt Trump.
E suficient sa vad o petarda la bratul unui bezmetic senil, pe care-l priveste cu o infect de falsa consideratie, ca ultima fufa care-i da prosteala unui fante expirat, si care asteapta cu nerabdare prima ocazie sa-l faca de portofel si de ceas si sa-i dea papucii.
Si-i canta in struna, ascultandu-l plictisita cum vorbeste in dodii, critic,despre niste realitati pe care nu le mai recunoaste ca fiind si ale lui.
Imaginea n-ar fi completa,daca n-ar fi secondati si de o intreaga gasca de spilcuiti, fandositi si plini de ei, care-si pierd vremea pe la saloanele de infrumusetare sa-si faca mani-pedi gen Como.
Si-am fugit in lume.
Nu mai e nevoie, sa-mi mai explice nimeni nimic.
Am borat instant.