Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

TVR, ai încredere în câștigătoarea ta? La 22 de ani, Alexandra Căpitănescu merge la Eurovision și ar trebui lăsată să-și construiască momentul

Alexandra Capitanescu / sursa foto: Inquam Photos

sursa foto: Inquam Photos

M-am uitat aseară la selecția națională Eurovision, însă momentul cu adevărat surprinzător a avut loc la conferința de presă a câștigătoarei, Alexandra Căpitănescu (22 de ani). În pauza de nici jumătate de oră dintre anunțul victoriei și momentul în care a vorbit în fața tuturor, Alexandra a scăpat de emoții și de lacrimi, și-a regăsit cuvintele și a început deja să pregătească show-ul de la Viena.

A spus că va analiza în detaliu filmarea cu prestația ei și a colegilor de trupă, a căror medie de vârstă este de doar 20 de ani, și că „are deja câteva idei” de modificare a piesei. Ba chiar mai important, a recunoscut că, în săptămânile dinaintea concursului, s-a gândit să scoată partea de operă din piesa rock, dar se bucură că nu a făcut-o, întrucât crede că asta i-a adus succesul la juriu.

Privind, însă, cadrul în care Alexandra a făcut aceste declarații curajoase, senzația este mai degrabă că nu ea va decide. La conferința de presă, a fost „flancată” de două membre senioare ale delegației TVR, care au vorbit înaintea ei, iar restul membrilor trupei au fost exilați undeva în lateral. Ba mai mult, când câștigătoarea încă mai avea lucruri de zis, am fost anunțați că „se încheie” transmisiunea – probabil se făcuse deja oră fixă și trebuia să intre următoarea emisiune în grilă.

De fapt, aici cred că stă miza unei participări onorabile în marea finală Eurovision, care va avea loc în luna mai în Austria. Va reuși TVR să-și calce pe orgoliu și tradiție și să o lase pe Alexandra Căpitănescu să decidă mare parte din numărul ei, chiar dacă este atât de tânără? Ar trebui să o sprijine cu absolut tot ce are nevoie, să ia în discuție orice idee și propunere a ei, iar delegația să intervină numai acolo unde este clar că aduce plusvaloare: la capitolul experiență dată de vârstă și rutină.

Publicul nu a fost implicat aproape deloc în alegerea piesei câștigătoare, ceea ce este o greșeală, însă TVR a pus un juriu destul de competent, în opinia mea, care a ales-o aproape în unanimitate pe Alexandra. Cu alte cuvinte, televiziunea publică a trecut deja un prim test: a delegat cui trebuie o decizie importantă. Rămâne de văzut dacă, de acum încolo, vor avea cu adevărat încredere în câștigătoarea lor. Și dacă vor mobiliza toate resursele, în special financiare, dar nu numai, pentru viziunea unei fete de 22 de ani.

Să nu uităm, totuși, că Alexandra Căpitănescu nu este „oricine”: în 2023, a câștigat Vocea României, probabil cel mai popular și bine produs show de televiziune din țara noastră. Și, în opinia mea, este unul dintre puținele exemple care au „explodat” abia după terminarea emisiunii, nu doar în timpul acesteia - iar victoria de la Eurovision confirmă acest lucru.

Tot din punctul meu de vedere, piesa „Choke me” este puțin sub nivelul ei de talent, însă pot apărea îmbunătățiri. Având în vedere pachetul complet, de la voce la prezență scenică, cred că Alexandra poate depăși semifinala din 14 mai și ne va reprezenta în finala de pe 16 mai, alături de trupa ei. Practic, România trimite anul acesta nu o piesă extraordinară, dar o artistă-statement, o combinație între Lady Gaga și Evanescence, cum bine remarca cineva în comentariile de pe YouTube.

Fără să fiu absolut deloc suveranist, remarc totuși că va fi ciudat ca reprezentantul altei țări, în speță Satoshi din Republica Moldova, să fie cel care cântă în limba română și pronunță „România” la Eurovision. Asta înseamnă că Alexandra Căpitănescu va avea treabă și în afara scenei, pentru a transmite lumii întregi mesajul ei și al nostru.

Cât despre selecția națională de aseară, în ansamblul său, au fost mai multe plusuri, însă și destule minusuri. Mi-au plăcut punerile în scenă, diversitatea melodiilor și prezentatoarea din backstage, Alexandra Gavrilă – o prezență fresh. Nu mi-au plăcut studioul prea mic, lipsa de fast a anunțului câștigătoarei și nenumăratele pauze publicitare și referiri la sponsori.

Salut, de asemenea, prezența comunității de fani Eurovision în sală: aceștia o dădeau demult câștigătoare pe Alexandra Căpitănescu, încă un argument că publicul se pricepe și trebuie neapărat să aibă un cuvânt de spus la edițiile viitoare. Au fost și glume proaste, probleme tehnice și chiar concurenți care au avut nevoie de telefon ca să ne spună despre ce vor cânta.

Un moment grăitor a avut loc chiar după decernarea trofeului. În timp ce prezentatorul înșira sponsori pe bandă rulantă, Alexandra Căpitănescu îi făcea munca, mulțumindu-le și felicitându-i pe ceilalți concurenți. Încă o dovadă că reprezentanta noastră este inspirată și poate lua frâiele în propriile mâini… dacă este lăsată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult