Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alexandru Rafila: O treime din paturile de la Institutul „Matei Balş” nu sunt funcţionale, la şapte luni de la incendiu

Alexandru Rafila - Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei

Medicul Alexandru Rafila susține că, la șapte luni de la incendiul izbucnit la Institutul Naţional „Matei Balş”, o treime din paturi continuă să fie nefuncționale. Acesta a critricat Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia se află Institutul, pentru că nu face demersurile pentru ca paturile să reintre în circuitul spitalicesc.

„Mie mi se pare absolut incredibil faptul că Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia este Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, nu a făcut absolut nimic şi auzeam de la doamna ministru că la începutul valului trei a început pregătirea pentru valul patru. Eu cred că la pregătirea pentru valul patru cel mai prestigios şi cel mai capabil din punct de vedere profesional - şi spun lucrul ăsta nu pentru că eu lucrez acolo (...), ci pentru că aşa este -, o treime din paturile acestui institut sunt nefuncţionale şi noi nu ştiu ce aşteptăm în momentul de faţă, mai ales că din punct de vedere al clădirii ceea ce a fost distrus a fost oarecum parterul, patru saloane de la parter, e nefuncţional, dar toate celelalte etaje, cu amenajări minime şi cu bunăvoinţă din partea autorităţilor, acest pavilion poate reveni la situaţia anterioară. Se pot pune senzori de oxigen ş.a.m.d., nişte guri de fum, dar lucrurile astea se pot face rapid încât dacă vom avea acest val patru consistent - el este, dar să vedem cât de mare va fi - să avem capacitate de spitalizare şi, ceea ce este mai important, de profesionişti înalt calificaţi care cred că au dus greul, alături de alţi colegi din toată ţara, au dus greul acestei pandemii încă din primele zile”, a declarat Alexandru Rafila, vineri seară, la Digi 24, potrivit News.ro.

El a adăugat că "nu se poate să stăm aşa, mioritic, să aşteptăm să vină valul patru după care să vedem ce avem de făcut”. Potrivit lui Alexandru Rafila, absența paturilor de la Matei Balș poate duce la închiderea altui spital şi alocarea acestuia patologiei COVID, lucru despre a spus că "nu trebuie să se întâmple”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Alexandru Rafila: O treime din paturile de la Institutul „Matei Balş” nu sunt funcţionale".
    Mai concret, musiu Rafila, din trei paturi unul este nefuncțional sau din 1000 de paturi 333 sunt nefuncționale?
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult