Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alexandru Rafila: O treime din paturile de la Institutul „Matei Balş” nu sunt funcţionale, la şapte luni de la incendiu

Alexandru Rafila - Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei

Medicul Alexandru Rafila susține că, la șapte luni de la incendiul izbucnit la Institutul Naţional „Matei Balş”, o treime din paturi continuă să fie nefuncționale. Acesta a critricat Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia se află Institutul, pentru că nu face demersurile pentru ca paturile să reintre în circuitul spitalicesc.

„Mie mi se pare absolut incredibil faptul că Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia este Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, nu a făcut absolut nimic şi auzeam de la doamna ministru că la începutul valului trei a început pregătirea pentru valul patru. Eu cred că la pregătirea pentru valul patru cel mai prestigios şi cel mai capabil din punct de vedere profesional - şi spun lucrul ăsta nu pentru că eu lucrez acolo (...), ci pentru că aşa este -, o treime din paturile acestui institut sunt nefuncţionale şi noi nu ştiu ce aşteptăm în momentul de faţă, mai ales că din punct de vedere al clădirii ceea ce a fost distrus a fost oarecum parterul, patru saloane de la parter, e nefuncţional, dar toate celelalte etaje, cu amenajări minime şi cu bunăvoinţă din partea autorităţilor, acest pavilion poate reveni la situaţia anterioară. Se pot pune senzori de oxigen ş.a.m.d., nişte guri de fum, dar lucrurile astea se pot face rapid încât dacă vom avea acest val patru consistent - el este, dar să vedem cât de mare va fi - să avem capacitate de spitalizare şi, ceea ce este mai important, de profesionişti înalt calificaţi care cred că au dus greul, alături de alţi colegi din toată ţara, au dus greul acestei pandemii încă din primele zile”, a declarat Alexandru Rafila, vineri seară, la Digi 24, potrivit News.ro.

El a adăugat că "nu se poate să stăm aşa, mioritic, să aşteptăm să vină valul patru după care să vedem ce avem de făcut”. Potrivit lui Alexandru Rafila, absența paturilor de la Matei Balș poate duce la închiderea altui spital şi alocarea acestuia patologiei COVID, lucru despre a spus că "nu trebuie să se întâmple”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Alexandru Rafila: O treime din paturile de la Institutul „Matei Balş” nu sunt funcţionale".
    Mai concret, musiu Rafila, din trei paturi unul este nefuncțional sau din 1000 de paturi 333 sunt nefuncționale?
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult