Polițistul Marian Godină, autorul cărții „Flash-uri din sens opus”, a scris sâmbătă pe Facebook că în județul Teleorman nu mai există nicio librărie. „Uitându-mă pe nişte tabele, m-am mirat când am văzut că nicio librărie din județul Teleorman nu a dorit să aibă pe raft cartea „Flash-uri din sens opus" şi l-am întrebat pe directorul de vânzări al editurii care e explicația. Mi-a răspuns zâmbind: „E simplu, în județul Teleorman nu există nicio librărie.” Mi-a venit greu să cred, aşa că m-am interesat. Trist, dar adevărat.”
„Nicio” pare extrem. „Nicio” nu lasă loc de echivoc. „Nicio librărie” sună a „nicio speranță”. Dar uite o…
Tresar când mi se deschide în față o pagină de Facebook. Librăria Moromeților, Str. Dunarii, Bloc G103, parter, Alexandria, România.
Mă dezumflu când văd poza de profil cu rame foto, sipete și statuete. Iar apoi imagini cu skateboard-uri pentru copii, genți, ghiozdane, acuarele. Dar stai… O poză cu „Ființă și timp”, de Martin Heidegger, postată cândva prin martie. Neagu Djuvara, „Între Orient și Occident”. Isabel Allende, „Amantul japonez”. În plus, în mod clar, după numele magazinului proprietarul trebuie să fie un admirator al lui Marin Preda.
„Moromeții suntem noi”
Sun pe fix. Sunt rugată să aștept puțin până ce la telefon ajunge șefa, doamna Mariana. Doamna Mariana Moromete (foto). „Moromeții suntem noi. Și toți facem câte ceva”, spune ea. Soțul va deschide o carmangerie. Fiul are un magazin de cafea la București. Iar mezina, care e la liceu, învață bine. „Lumea poveștilor fără sfârșit”, scrisă de ea în gimnaziu și ilustrată de un coleg de clasă, a fost primul volum literar comercializat în librărie. „Am vândut-o acum trei ani și a mers foarte bine. Până atunci vândusem doar cărți de colorat”, spune Mariana Moromete.
Lucrează de 31 de ani în magazinul pe care a ajuns să îl cumpere. „Era un magazin de papetărie și birotică. A avut mereu carte în statut, dar nu a vândut niciodată carte”, își amintește. Până acum un an, când a adus primele volume. „Soțul meu mereu zicea să aducem și carte, dar magazinul nu era renovat. Eu n-am aici decât 60 de metri pătrați. Apoi a venit fiul meu din Spania, a schimbat designul, a pus firma Librăria Moromeților, deși societatea noastră se cheamă altfel. Și am zis să aduc și carte, că s-a închis Diverta acum câțiva ani și nu mai era librărie în oraș”, și-a făcut calculul Mariana Moromete.
Cine mai vinde carte în Teleorman? Un domn care are o tonetă în față la Carrefour Alexandria. Încă vreo două papetării care mai aduc câteva titluri.
Timpul n-a mai avut răbdare: „Aici toți vor să facă bani repede”
„Nimeni nu-și deschide azi o librărie, aici toți vor să facă bani repede”, a văzut ea. În județul lui Liviu Dragnea, timpul nu mai are răbdare cu oamenii.
Cele patru rafturi ale ei și-au făcut loc printre articolele care asigură vânzări constante - rechizite, genți, jucării și biciclete. Într-o zi bună, vinde în librăria ei de la marginea orașului până la 20 de cărți cu tot cu cele de colorat. „Am vândut însă și DEX-ul, deși este 130 de lei, și Neagu Djuvara, e între 50 și 90 de lei, și cărți pentru mămici, despre îngrijirea bebelșului la 80 de lei. Am cărți doar de la patru edituri, Multicart, Flamingo, Humanitas, pe care l-a adus soțul și încă una. Dar ar trebui să am mai multe edituri. Foarte greu răzbați la edituri, nu ne cunoaște nimeni”, spune Mariana Moromete.
50% din piața de carte, în București. Editurile nu trimit cărți la Teleorman
Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România, definește termenul de librărie: acel spațiu în care cele mai importante titluri din oferta editorială din România există în cel puțin un exemplar. „Am vorbit cu cele mai importante edituri din România și ele nu au în acest moment contracte cu distribuitori de carte din Teleorman. Aceeași situație este și la Călărași. Nu neg că ar putea exista magazine care au câteva rafturi de cărți, tonete care vând și cărți, dar acelea nu sunt librării în adevăratul sens al cuvântului. Tot așa, ar putea exista distribuitori care aduc pe cont propriu cărți acolo”, spune Mihai Mitrică. Consideră dramatică situația pieții de carte și a librăriilor din România. „Statul nu te sprijină în niciun fel să-ți deschizi o librărie, iar în țară se vând foarte puține cărți”, continuă el. Editurile, care își fac 50% din cifra de afaceri în București, trag de mult timp semnale de alarmă: librăriile dispar, iar proporția în care se vinde carte în cele rămase scade. Cazul Teleorman e dovada vie a acestui fenomen. Dar Mihai Mitrică crede că, până la postarea lui Marian Godină, nimănui nu i-a păsat de acest lucru.
În 2012, Organizaţia patronală Agora a Societăţilor pentru Difuzarea Tipăriturilor şi a altor Bunuri Culturale identifica 546 de librării în România. De atunci până astăzi, numărul lor a scăzut cu cel puțin 100, afirmă secretarul patronal Monica Horoiu. Multe orașe mari au rămas fără nicio librărie. Altele mai au doar una sau două.
Ministrul Educației: „E păcat”
Este o situație tristă, este de părere ministrul Educației, Mircea Dumitru. „Folosesc mult internetul, am multe posibilități de a mă informa, dar îmi plac cărțile, am rămas atașat formatului tradițional al cărților și regret că nu mai există librării. Pentru elevi nu este o veste bună, pentru că trebuie să îi educăm să citească și să aprecieze cartea ca pe un obiect de cultură. E păcat”, consideră ministrul Educației.
Consilier Direcția Cultură Teleorman: „Eu îmi comand cărți online”
Sun la Direcția de Cultură din Teleorman unde vorbesc cu consilierul Ștefan Nedelcuță-Apope, despre motivul pentru care au dispărut librăriile din Teleorman. „Aici nu se vând cărți, ultima librărie a fost desființată în urmă cu câțiva ani. Mai sunt tonete...”, spune el, precizând că librăriile nu intră în sarcina Direcției de Cultură. Arheolog de profesie, Nedelcuță-Apope este el însuși coautor al unei cărți, „Colectivizarea din Teleorman (1949-1962). Rezistență și acceptare forțată”. Îl întrebăm de unde își ia el astăzi cărțile. „Mi le comand online”, răspunde.
În ceea ce privește librăriile din Teleorman, rezistența a dispărut. E doar acceptare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
p.s. am cunoscut in toti acesti ani de librarie oameni minunati, am citit sute de carti frumoase (vi le-as putea recomanda) si am reusit sa fac libraria sa supravietuiasca si toate acestea imi sunt de ajuns.
Municipii(=oraș mare a se consulta definiția http://www.dex.ro/municipiu)
45000 Alexandria
24000 Roșiorii de Vede
22000 Turnu Măgurele
Orașe
14000 Zimnicea
11000 Videle
Poate că populația nu e chiar atât de mare dar cam pe acolo e, adică Alexandria are măcat 40000 de locuitori.
Domnule 'Pan Rumburak' revino la realitate, e FOARTE TRIST județul Teleorman!!!
În centrele universitare situația nu-i chiar așa dramatică, librăriile mai rezistă încă, după cum există și prin "Super-marcheturi", oferind adesea și un spațiu liniștit și plăcut pentru citit, răsfoit, ... Dar, mai peste tot, oferta de carte este completată nu doar cu reviste și albume ci și cu felurite alte "produse" (după modele din alte părți). Dar tirajele pe care le scot editurile sunt parcă tot mai mici, iar prețurile cresc corespunzător (chiar dacă tehnologia a simplificat serios procesul de producție a cărții). De ce se vând/cumpără tot mai puține cărți (nu doar în comparație cu anii '70, ci și în comparație cu alte țări din UE)? De ce bibliotecile orășenești sunt aproape goale, acolo unde mai există? Vina principală-i tot a școlii ! (a programei școlare supraîncărcate, a manualelor, ...)