Foto: Getty Images
Cel mai frecvent comportament sustenabil este evitarea risipei de alimente, urmat de mai puține achiziții de haine și de utilizarea electrocasnicelor și becurilor eficiente energetic. Oamenii își doresc să facă mai mult pentru a trăi sustenabil, dar nu au suficient ajutor din partea autorităților și nici mijloacele materiale necesare, conform unui sondaj privind sustenabilitatea la nivel individual realizat de site-ul de diy & living GabiRalea.ro.
Cine și cât crede în sustenabilitate
Pentru 75% dintre respondenți, sustenabilitatea la nivel individual este foarte importantă, fiind convinși că schimbările mici și la scară larga pot produce schimbări ample, pe toate planurile. Alții 23% cred în importanța comportamentelor sustenabile în viața de zi cu zi, dar nu sunt convinși că ele sunt suficiente. Iar 1% dintre respondenți spun că nici nu are sens să încerce traiul sustenabil pentru că sunt “prea mici pentru a putea schimba ceva”.
Tot 75% dintre subiecți consideră că duc un trai sustenabil cât de mult le este posibil. Alții 22,7% spun că nu au drept scop sustenabilitatea și că se întâmplă doar ocazional să se comporte sustenabil. Din totalul participanților, 2% spun că fie nu cred în sustenabilitate, fie nu știu în ce măsură obiceiurile lor pot fi considerate sustenabile.
Cât despre motivele pentru care aleg sustenabilitatea, 90,4% dintre participanți își doresc cu tărie un mediu mai curat, iar 89,9% sunt în totalitate convinși că astfel vor trăi mai sănătos. Aproape 70% afirmă că își doresc o viață mai simplă și mai aproape de natură. Totodată, 79,8% dintre subiecți spun, în mod absolut, că este nevoie de contribuția noastră individuală pentru a determina o schimbare la nivel macro.
La polul opus, 9,6% spun că nu au niciun obicei sustenabil, dar că ar vrea să facă o schimbare în acest sens, în timp ce 4,5% nu sunt interesați să treacă la un trai sustenabil.
Ce înseamnă sustenabilitatea în viața de zi cu zi
Cel mai frecvent comportament sustenabil, indicat de 82% dintre respondenți, privește risipa de alimente, prin cumpărarea în cantități mai mici și în mod planificat. Totodată, 79% dintre subiecți își cumpără mai puține haine și doar ceea ce le trebuie, iar 76% folosesc electrocasnice și becuri eficiente energetic. Colectarea selectivă și, respectiv, reciclarea deșeurilor sunt practicate de către 70% din subiecți, în timp ce refolosirea resturilor alimentare este o practică pentru 63% dintre participanți.
La “punga cu pungi” au renunțat 52% dintre participanți, iar 57% indica recondiționarea și repararea drept soluție pentru obiectele stricate. Doar 29% dintre subiecți folosesc dispozitive de control al consumului de utilități și puțin sub 15% au instalat panouri fotovoltaice pentru a-și asigura energia din surse proprii. Din totalul participanților, doar 3,5% au cumpărat o mașină electrică în locul celei clasice, în timp ce 41% dintre subiecți merg mai mult cu bicicleta ori pe jos, în loc să aleagă mașină.
Pe viitor, 52% dintre subiecți își doresc să renunțe la plastic și să treacă la sacoșe textile și la fel de mulți vor să evite risipa de apă. Reducerea risipei alimentare este un obiectiv pentru 50% dintre participanți, deși o parte dintre ei deja au grijă la câte alimente consumă. Totodată, 46% își doresc să își crească singuri măcar o parte din hrană, iar 45% vor să recondiționeze și să repare mai des, în loc să arunce obiectele care s-au stricat.
Instalarea panourilor fotovoltaice este un obiectiv pentru 41% dintre subiecți, în timp ce numai 33% au în vedere să își țină sub control consumul de utilități, prin instalarea unor dispozitive de control precum apometre ori termostat. Achiziția unei mașini electrice este și ea pe listă, pentru 31% dintre subiecți.
Ce ar trebui ca să facem mai mult pentru sustenabilitate la nivel individual
Întrebați ce îi împiedică să adopte noi obiceiuri sustenabile, respondenții au indicat ca motive valabile 100% lipsa de ajutor din partea autorităților (36,4%) și de mijloace materiale pentru această schimbare (19,7%), dar și a motivației de a modifica ceva în comportament (10,1%). Alte motive valabile într-o mai mică măsură sunt nevoia de ajutor fizic ori faptul că nu știu ce au de făcut pentru a trăi sustenabil.
Principala nevoie, indicată de 94,7% dintre participanți, se referă la numărul centrelor de colectare a deșeurilor speciale precum electrocasnice sau textile. Totodată, 83,4% spun că sunt necesari mai mulți furnizori de servicii care să încurajeze sustenabilitatea, printre aceștia numărându-se cei care fac reparații și recondiționări de diferite obiecte.
Aproape la fel de mulți – 80% - fac apel la ajutorul statului pentru investițiile în sustenabilitatea casei, iar 71,7% arată că ar fi nevoie ca prețurile să fie mai mici la aparatura eficientă energetic. Unii dintre subiecți au indicat în mod clar că statul trebuie să se implice pentru trecerea la energie verde, dispariția “băieților deștepți” din energie și pentru aplicarea legislației de mediu.
Totodată, 65% dintre respondenți consideră că sunt necesare mai multe informații privind sustenabilitatea la nivel individual, unii cerând “mai multă vizibilitate din partea autorităților și firmelor care activează în domeniu”. Printre soluțiile propuse de participanții la studiu se numără difuzarea mai multor informații în reclamele radio și tv, dar și activități în școli și cu implicarea asociațiilor de proprietari.
Sondajul s-a desfășurat în perioada 5 - 21 aprilie, pe un eșantion de 198 de persoane cu vârstă de peste 18 ani și care utilizează Facebook. Din totalul participanților la sondaj, 96% au fost femei, iar restul bărbați. Dintre respondenți, 75.3% locuiesc în mediul urban, 15,7% în cel rural, iar 9% în mediul suburban. Sondajul are un interval de încredere de 95% și o marjă de eroare de 7%.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In ultimul paragraf am aflat ca aveam dreptate