Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Am scris câteva articole despre vaccin. Câte injurii am primit! Dacă eu am fost așa de asaltată de defăimări, cum ar fi putut fi altfel un om ca dr Craiu?

Mihai Craiu

Foto: captura Facebook/ Spitalul Virtual pentru Copii 

Am urmărit cu foarte mare interes subiectul despre închiderea spitalului virtual al doctorului Craiu, unul dintre oamenii pe care îi admir foarte mult, pentru deschidere, viziune, decență și implicare. Și pot spune că regretul meu este foarte mare, nu doar pentru că simt un gol profund pentru gestul său, ci pentru că, în realitate, adevărul este că, din nou, șosociștii au învins. Au învins bunul simț, buna-cuviință, normalitatea, și flutură, fericiți, un adevăr dureros, pe care încă nu îl conștientizăm: prostia îngroapă visuri, idealuri, așteptări.

Premisa cruntă este că destinul ne-a împărțit în două: decenți și lipsiți de orice urmă de simț al realității, pentru a formula metaforic ce se întâmplă. Decenți, cei care au înțeles că rolul lor în societate nu este acela de a avea presupuneri pentru orice, dacă nu au habar, și indecenți, cei care pot avea păreri despre tot, inclusiv despre școală, predat, vaccin, politică, încălzire globală, relații, căsnicii, orice. 

Am scris câteva articole despre vaccin, despre părinți care au murit, lăsându-și copiii singuri, despre moralitatea de a fi dascăl, despre politică, despre posibile fraude. Ce credeți? Doar vaccinul a avut întâietate. Vaccinul, vaccinarea, certificatul verde, obligativitatea lui, asta da, vinde foarte bine, pentru că experții care mai deunăzi nu știau să scrie, acum au devenit atotștiutori în medicină. Probabil cei interesați au ca motor de căutare „vaccin”, și imediat ce apare acest cuvânt în articol, sunt acolo! „Mulți, dar.....”, spunea Negruzzi, cât adevăr! Am primit mesaje de la numeroși indivizi, care îmi trimiteau diverse link-uri, cum că vaccinul este făcut din fetuși avortați, cât de îngrozitor este, mă obligau să citesc, mă făceau proastă, mă amenințau și mă somau să șterg articolele scrise! De parcă aș fi și putut. E o platformă, domnilor, unde un articol este fără întoarcere. Nu-mi puteți cere să șterg articolul! Sau nu mie. Și câte injurii, și câte jigniri! Dacă eu, un om obișnuit, am fost așa de afectat, de asaltat de aceste afronturi, defăimări, cum ar fi putut fi altfel un om ca doctorul Craiu?

Am asistat recent, neputincioasă, la spectacolul jenant al măștii lui Șoșoacă, unde mulți au speculat imediat: „Hanibal Lecter”. Cel care se hrănea, la propriu, cu creierul oamenilor. Ea se hrănește la figurat, dar, desigur, nu se vede, și îi priește. Wow! Oribil spectacol! Înfiorător! Ieftin! Cum poate decența să triumfe în fața acestei expuneri de kitsch? Cum pot oamenii normali să se ferească de așa ceva? Și în spate are o armată de indivizi care cred în ea. Cum este posibil? Pentru că nu sunt doar analfabeți, sunt și intelectuali, care o admiră. De ce ai admira așa ceva? De ce ai crede un astfel de om, a cărui calitate este îndoielnică, care nu face decât să țipe? Răspunsul nu poate fi altul decât acela că ne place mahalagismul. Suntem un popor balcanic, iar liderii care urlă ne sunt familiari. Căci avem nevoie de turmă să aparținem unui grup. Cum să acceptam explicațiile unui medic, când vocea răcnită a doamnei Șoșoacă ne face să ne simțim importanți? Voce care, parcă, și în copilărie o auzeam, căci, de ce nu, suntem urmașii unui sistem comunist, unde se urla mult și tot timpul. Și atunci devenim brusc experți în vaccin. Știm tot, am văzut tot, cum a fost fabricat, de ce a fost fabricat, câți oameni a omorât și, mai mult, câți va omorî. 

Trist adevăr, dar fără șanse de izbândă. Suntem captivi într-o lume a lor, pentru că, de ce să nu recunoaștem, avem prieteni din copilărie, care au devenit șoșociști. Și, pentru că nu putem spune simplu „de azi suntem pe drumuri diferite”, pentru că ne leagă amintiri, frustrări, lipsuri, îi vom accepta. Vom mai sta de vorbă cu ei, iar ei nu vor înțelege mesajul, ci vor crede că sunt speciali. Ce facem? „Ne închidem într-un cerc închis/ Ce nu permite ochiului s-admire”, spune inimaginabil de frumos Cărtărescu. Dar nu vor atrage versurile acestea de final, ci ura, nu-i așa? Ura, care a făcut ca un om așa de frumos să închidă un spital care mi-era de folos și mie, și ție....

Frumos final virtual, domnule doctor Mihai Craiu! Probabil că o lume mai bună așteaptă să îi salvați copiii. Să nu fie întâmplarea, ci binele de a fi. Minunea de a fi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    Agresivitatea antivaccinistilor este o manifestare a lipsei lor de inteligenta dovedita de altfel prin faptul ca nu se vaccinează :-D sau…, ca pun botul la argumente de genul “am auzit eu de un caz de efecte secundare grave ale vaccinului de la cumnata lu’ pretenu’ lu’ vecinu’” ignorând sutele de milioane de vaccinați care nu au nimic și ignorând faptul ca e mult mult mai probabil sa o pățești de la boala decât de la vaccin. Interesant e și motivul pentru care unii ignora toate astea, cică nu sunt suficiente studii, da’ “cumnata lu’ pretenu’ pa barba ei face mult mai mult decât toate studiile existente ca doar e “pretenu’ lu’ vecinu’”
    Cum zicea Divertis? “Cu prostia nu te poți pune, ușor te va răpune!”
    • Like 5
  • Din pacate, versurile nu sunt ale lui Cartarescu. O spune "inimaginabil de frumos" Romulus Vulpescu in poezia "In fiecare zi", insa usor altfel: "Ne reculegem într-un cerc închis/Ce nu permite ochilor s-admire;"
    • Like 0
  • Cristian check icon
    DA, perfect adevarat. Si eu am avut parte de un val de agresiune verbala pentru ca am militat pentru respectarea regulilor. Cand am spus ca este o prostie sa nu te vaccinezi a terbuit sa da afara o gramada de "activisti".
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult