Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Amputare dramatică a Codului penal în Parlament, DNA numără dosarele care sunt compromise: abuzul în serviciu, redefinit de PSD-ALDE, printre beneficiari - Liviu Dragnea

Florin Iordache - comisia speciala

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Pedeapsa maximă pentru abuzul în serviciu a fost redusă de la 7 ani la 5 ani sau amendă, au decis luni senatorii din Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei.

Modificările votate de parlamentarii puterii cu 13 voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 2 abțineri includ și redefinirea noțiunii de abuz în serviciu. Astfel, din text au fost eliminați terții, ceea ce înseamnă că dacă se obține un folos necuvenit pentru o persoană care nu e rudă până la gradul al doilea cu funcționarul public atunci fapta nu există.

În plus, forma votată de PSD elimină interdicția de a ocupa o funcție publică după ce funcționarul este condamnat pentru abuz în serviciu. 

Modificările votate luni în comisia Iordache au fost criticate de parlamentarii PNL și USR care au avertizat că dacă acestea vor intra în vigoare în forma aprobată dosarele aflate în curs de soluționare vor fi închise, iar unul dintre beneficiari ar fi liderul PSD, Liviu Dragnea, potrivit parlamentarilor opoziției.

Alte modificări votate luni în comisia specială:

* A fost impus un prag de 1900 de lei, așa cum a propus ministrul Justiției. 

* O persoană comite abuz în serviciu dacă scopul este obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.

* Grupul infracțional organizat a fost redefinit. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. 

* Articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat.

„Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de Comisie, potrivit Digi24.ro.

* Ultrajul va fi pedepsit cu închisoare, nu cu amendă, dacă infracțiunea este comisă împotriva unui polițist, jandarm sau militar aflat în exercițiul funcției.

* Articolului 269 din Codul penal referitor favorizarea făptuitorului a fost modificat. Senatorii puterii au decis că favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu va fi pedepsită. Mituitorul nu este pedepsit dacă denunţă fapta înainte de organul penal să fi fost sesizat, dar nu la mai mult de un an de la săvârşirea faptei.

* divulgarea informațiilor din dosare se pedepsește cu închisoarea.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat luni că „numeroase dosare” vor fi închise dacă redefinirea abuzului în serviciu intră în vigoare în forma propusă luni de ministrul Justiției. DNA avertizează că s-ar putea ajunge la „dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală”. Astfel cele 215 dosare trimise anul trecut în judecată ar fi achitate, iar majoritatea celor aflate în curs de cercetare ar fi clasate. 

Comunicatul DNA:

„Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiției ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege. Consecința ar fi aceea că procurorii vor fi obligați să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripției.

Astfel, infracțiunea de abuz în serviciu ar urma să fie definită ca „fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.

În prezent infracțiunea de abuz în serviciu este definite drept “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos ( adică îndeplinește prin încălcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Din analiza făcută la nivelul DNA au rezultat următoarele:

a) Impunerea condiției ca fapta să fie săvârșită în scopul obținerii unui folos de către funcționarul public sau de o persoană apropiată acestuia restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.

Spre exemplu, în cursul anului 2017, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați pentru săvârșirea a 215 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal, astfel încât includerea condiției suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluții de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanța pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inclusiv în situațiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluții de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Astfel, indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcționarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală.

Spre exemplu, fapta funcționarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziție publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcționarul acționează cu intenția de a încălca legea și chiar dacă aceste fapte pot produce consecințe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, așa cum există numeroase exemple în practica judiciară.

Considerăm că o asemenea modificare nu este oportună, având în vedere nevoia de a proteja în mod eficient valori sociale importante, precum integritatea patrimoniului public care poate fi afectat de actele funcționarilor publici cu încălcarea legii.

O modificare de asemenea importanță, care răstoarnă viziunea constantă a Codului penal cu privire la răspunderea funcționarilor publici și care nu corespunde vreunei observații a Curții Constituționale, ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri ample în societate, în urma unei analize atente a tuturor consecințelor posibile.

b) Cerința ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge și mai mult sfera potențială de aplicare a infracțiunii și încalcă mai multe prevederi constituționale.

Prin introducerea unei asemenea condiții în conținutul infracțiunii se creează premisele ca efectuarea actului de justiție să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârșit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiționată de existența unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influența acestui ministru.

Singurul organ competent să constate elemente de fapt care intră în conținutul unei infracțiuni este instanța de judecată. Numai judecătorul, analizând probele administrate și făcând aplicarea legii, poate stabili în mod definitiv dacă o anumită faptă a produs sau nu un prejudiciu, iar acest raționament nu poate fi condiționat de existența unui act administrativ anterior hotărârii judecătorești.

Prevederea este contrară dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituție, care prevăd că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Dacă legea sancționează o anumită fapta, decizia judecătorului nu poate depinde de manifestarea de voință a unui organ administrativ.

De asemenea, textul propus nu respectă cerințele constituționale de previzibilitate a legii, în condițiile în care nu indică organele care ar avea competența să constate existența prejudiciilor.

c) Reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripție a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.

În condițiile în care aceste fapte sunt în mod uzual descoperite la mult timp după săvârșirea lor, de obicei după schimbarea conducerii instituțiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infracțiunii de abuz în serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situații în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripției, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât și pe rolul instanțelor, urmând să se înregistreze numeroase soluții de clasare și încetare a procesului penal.

Prezenta evaluare a fost transmisă la data de 2 iulie 2018 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru ca putem: ; Scurt si la obiect. Asa a clamat pitecantropul Nicolicea.Si azi au dovedit ca pot Au schimbat,modificat legi in folosul lor,au calcat in piciore legi,regulamente,bunul simt si totul in favoarea tartorului cu mustata si acolitilor lui.Si asta nui nimic. Veti vedea in curand cand va intra pe rol dosarul tel-drum ca vor schimba si sistemul da metrologie,se va trece la alt sistem de masurare a lungimilor,in laboratoarele psd se pune la punct ultimele detalii si conform unor surse metrul va avea 80 cm,km 800 de metri si asa si asa va scapa basma curata domnul Dragnea si cei care au furat 21 milioana ne de euro. Distinsa doamna Pruna spunea acum catva timp ca toti suntem de vina ca sa ajuns aici si doamne cata dreptate constat ca are.
    • Like 0
  • In cheia acelorasi shimbari odioase, din justitie am aflat azi dimineata ca programul Digi 24 a fost scos di grila Telecom . Explicatiile Telecom au fost simple balbaieli.
    • Like 0
  • Paul check icon
    In afara de România, nu exista stat pe lumea asta unde hotii și criminalii sa facă legi ca sa scape de sentința. Cât o sa mai răbdam jigodiile astea?
    • Like 1
    • @ Paul
      Victor66 check icon
      Cat o sa mai rabzi jigodiile astea, Paul?
      • Like 0
  • Al Lui Al Lui check icon
    Aceste modificari ale Codurilor Penale, nu sunt aduse de niste neprofesionisti ai dreptului, cum sunt Iordache si Nicolicea, ci de un profesionist biine documentat si cu experienta in domeniu. Tocmai de aceea, modificarile respective sunt ingrijoratoare si periculoase, pentru ca, scopul lor este sa salveze infractorii de inchisoare si nicidecum sa apere cetateanul cinstit de infractori.
    • Like 3
  • Slavă eternă vajnicilor pesedişti care pun temeliile Republicii Infractorilor!
    • Like 2


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult