Analiză Funky Citizens: Bugetul Bucureștiului în 2018 - domeniile prioritare sunt transporturile (25%), cultura, recreerea și religia (16%)

(Foto: Inquam Photos / Mircea Manole)

Pe 26 ianuarie PMB a publicat proiectul de buget pe 2018. Asociația Funky Citizens a cerut primăriei pe 6 februarie o dezbatere pe buget. Deși este obligația legală a oricărei primării să organizeze o astfel de dezbatere, solicitarea noastră nu a primit vreun alt răspuns în afară de cel standard, anume că ni s-a dat un „număr de înregistrare”. Ne-am apucat deci să dezbatem bugetul între noi, căci credem că bugetul de circa un miliard de euro al capitalei merită să fie cunoscut de cetățenii plătitori de taxe și impozite. Joi este programată votarea bugetului în ședința Consiliului General al Municipiului București.

Bugetul centralizat al Municipiului București se bazează pe venituri de 7,36 miliarde de lei și cheltuieli de 7,92 miliarde lei, ajungând la cel mai mare deficit prognozat din ultimii ani. Bugetele componente au cheltuieli împărțite astfel:

Chiar dacă Bucureștiul are de departe cel mai mare buget local la dispoziție, cei mai mulţi bani (72%) vin de la bugetul central, din cotele defalcate din impozitul pe venit, din TVA sau din subvenţii. Istoricul veniturilor PMB arată că în bugetul local au fost preferate estimări optimiste la începutul anului, care permiteau o alocare mai mare a cheltuielilor și această tendință pare să se mențină și în 2018.

Cheltuielile totale din Bugetul local pe 2018 sunt estimate la 6.267.728.000 lei, în creştere cu peste 2,54 miliarde lei faţă de bugetul final din 2017. Distribuţia cheltuielilor bugetului local indică trei mari direcţii în care se duc resursele Bucureştiului: cheltuielile de capital/ investiții (23%), transferurile către instituțiile din subordine (19%) și subvenţiile pentru căldură şi transport în comun (14%). Efortul de rambursare a creditelor luate de primărie se vede de asemenea, cu 10% din bugetul local mergând în această direcție.

În ceea ce privește domeniile prioritare, cele mai mari sume alocate sunt îndreptate către transporturi (aproape 25%) și cultură, recreere și religie (aproape 16%).

Capacitatea de a cheltui acești bani este însă de asemenea incertă. Bugetul local este cu 68% mai mare decât execuția preliminată din 2017, însă și aici istoricul ne arată o tendință de optimism care se frânge pe parcursul anului.

Principalele observații pe proiectul de buget:

1. Veniturile prognozate la bugetul local par mult prea optimiste, fiind estimate a crește cu peste 47% față de execuția bugetară a anului 2017, existând riscul nerealizării acestora și a unei dependențe foarte mari a bugetului local față de bugetul de stat, în condițiile în care scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% riscă să aducă resurse mai mici la bugetele locale.

2. Cheltuielile prognozate par de asemenea supra-evaluate, bugetul local propunând o creștere de peste 68% față de execuția din 2017, în condițiile în care din sumele alocate în anul precedent pentru investiții s-a cheltuit efectiv foarte puțin.

3. Bucureștiul are cel mai mare deficit din ultimii ani (peste 560 milioane de lei), în condițiile în care în ultimii ani am văzut o prestație foarte modestă a administrației locale în ceea ce privește investițiile publice.

4. În continuare, o parte semnificativă din bugetul Municipiului București (peste 878 milioane de lei) se duce către subvenționarea energiei termice și a transportului public local, o sumă care acoperă strict diferența de tarif suportată de municipalitate, nu și investiții sau alte cheltuieli de dezvoltare (care sunt în continuare, cel puțin pentru RADET, mult sub necesar).

5. Nu sunt clare criteriile după care au fost prioritizate alocările bugetare pentru investiții, existând riscul ca în continuare costurile pentru acestea să crească prin nefinalizarea la termen, cu atât mai mult cu cât în anii precedenți s-a văzut o tendință spre a aloca resurse pentru investiții noi deși există contracte în derulare care ar putea fi încheiate dacă s-ar aloca suficiente fonduri înspre ele. Un exemplu bun în această privință este ceea ce se întâmplă în domeniul investițiilor din transporturi, unde se observă niște tendințe prezente și în alte domenii:

• Necesarul de finanțare suplimentară pentru investițiile în continuare este de aproape 4 miliarde lei; cu toate acestea, sunt trecute la investiții noi obiective care au o valoare actualizată de aproape 5,3 miliarde lei deși dacă se menține ritmul actual de alocare pentru investițiile deja începute, plata lor va fi finalizată în 17 ani.
  
• Cu toate că resursele existente în buget nu sunt necesare pentru a finaliza investițiile în continuare, dacă chiar s-ar aplica prevederile din proiectul de buget, pare că sunt inițiate proiecte noi care vor duce la rostogolirea unui nou necesar de finanțare și eventuale costuri suplimentare (pentru aceste obiective de investiții deja valoarea actualizată este mai mare cu peste 2.26 miliarde lei față de cea inițială)
  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp