Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Nu mai e noaptea ca hoţii, ci de Crăciun, ca mafioţii”. Scrisoarea deschisă pe care arhitectul Șerban Sturdza i-a adresat-o Gabrielei Firea

Șerban Sturdza, președintele filialei din București a Ordinului Arhitecților din România, a depus o plângere la poliție în care reclamă faptul că în parcul Romniceanu, declarat arie protejată, se construiește în mod ilegal, fără consultare publică, un patinoar. 

Foto: Facebook Șerban Sturdza

Acesta i-a adresat pe Facebook o scrisoare deschisă primarului Capitalei, Gabriela Firea, în care îi spune ironic: „Nu ştiu dacă aveţi zone protejate în Voluntari. Dar în Bucureşti, vă anunţ că ele există. Şi chiar sunt protejate. Şi este un delict să te atingi de ele fără toate autorizaţiile.”

„Distinsă Doamnă Primar General al Capitalei,

Încep prin a vă ura Crăciun fericit dumneavoastră, celor dragi şi colaboratorilor apropiaţi. Cum e la dumneavoastră în Voluntari, ninge? Că în oraşul nostru, în Bucureşti, e soare şi vreme bună. Probabil că vă întrebaţi ce l-a apucat pe preşedintele OAR Bucureşti de nu stă liniştit de Crăciun. În cazul în care mă bănuiţi de islamism sau ateism, vă înşelaţi năprasnic! Vedeţi domnia voastră, în calitate de Primar General al Bucureştilor, ar trebui să ştiţi că nu toţi bucureştenii au sărbători fericite”, i-a scris Șerban Sturdza Gabrielei Firea. 

Acesta a adăugat că modul de lucru a trecut de la „noaptea ca hoții” la „de Crăciun ca mafioții”. „Spre exemplu, cotroceam astăzi prin Cotroceni şi, ce să vezi? Văd că s-a schimbat modul de lucru. Nu mai e noaptea ca hoţii, ci de Crăciun, ca mafioţii. Fără nici o autorizaţie afişată conform legii, s-a purces la construirea unui patinoar în parcul Romniceanu, arie protejată, de altfel. Şi fără consultarea obligatorie a cetăţenilor şi fără acordul Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti. Cazul e tipic de ghinion, căci nu toată lumea hibernează de Crăciun, între două sarmale şi un cârnat. Locuitorii veghează. Iar eu mi-am permis, în calitate de preşedinte al OAR Bucureşti, să merg în prima zi de Crăciun şi să depun o plângere la Poliţia Capitalei”, i-a transmis el edilului.

Acesta a adăugat că nici măcar Ceaușescu nu și-a permis să demoleze în București de sărbători. „Nu ştiu dacă aveţi zone protejate în Voluntari. Dar în Bucureşti, vă anunţ că ele există. Şi chiar sunt protejate. Şi este un delict să te atingi de ele fără toate autorizaţiile. În caz că starea vă permite, v-aş rămâne recunoscător dacă aţi face ceva pentru a opri distrugerea parcului Romniceanu. Între noi fiind vorba, nici Ceauşescu nu şi-a permis să demoleze în Bucureşti de Sfintele Sărbători. Cu scuzele de rigoare că nu am putut să vă fac un alt cadou de Moş Crăciun, vă rog să luaţi act de sesizarea mea făcută la poliţie şi aştept, dacă asta nu vă tulbură prea rău buna dispoziţie, să faceţi ceva. Dacă puteţi. Cât nu e prea târziu. A, şi să nu uit. OAR Bucureşti aşteaptă în continuare un răspuns la adresele fără de răspuns”, a încheiat arhitectul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am o solutie , cum se poate controla sistemul politic . Soltia mea se numeste comisia celor 4200 de oameni , mai precis , anual sa fie alesi 100 de cetateni din fiecare judet alesi in functie de CNP care sa dea sau sa nu dea avizul parlamentului si guvernului de a functiona in urmatorul an, Pe baza de vot. Acesti oameni sa fie obligati sa nu serveasca un partid politic. Alegerea lor sa se faca in primaria resedintelor de judet din care fac parte, dintr-o urna unde se afla CNP-urile celor inscrisi (VOLUNTAR) sa faca parte din comisie. Studiile superioare obligatorii . Refuzul lor de a tine sau nu un partid la guvernare sa fie documentat sau nu . Acest sistem politic nu mai functioneaza in zilele noastre , deja s-a invechit , trebuie sa aducem modificari . Aceasta comisie ar putea sa tina cont de respectarea programelor de guvernare si parlamentare. Ne putem duce spre democratie ca o sageata.
    • Like 2
    • @ Adrian Tomescu
      M=am tot gandit si eu la o solutie. Varianta mea e ca fiecare 50 de oameni sa isi aleaga un elector. Apoi electorii sa se adune si sa aleaga electori grad 2. SI tot asa pana se alege presedintele tarii. In orice moment un elector isi poate retrage sprijinul pentru cel cu 1 grad mai inalt. Asa poate o sa vedem si noi ingineri , medici si profesori in functiile de conducere , nu hoti priceputi la a pacali babe.
      • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult