Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Angajatorii din domeniul construcțiilor vor plăti în următorii 10 ani taxe salariale mai mici, în anumite condiții

Șantier gol

(Foto Guliver/Getty Images)

Între 2019 și 2028 angajatorii din domeniul construcțiilor vor plăti taxe mai mici pentru salariații proprii, cu condiția ca aceștia din urmă să realizeze salarii brute de minimum 3.000 lei și maximum 30.000 de lei. Astfel, angajatorii vor fi scutiți de plata contribuției la sănătate (CASS) și a impozitului pe venit, în timp ce pentru contribuția la pensii (CAS) și cea de muncă (CAM) vor achita valori diminuate. În plus, pentru 2019 a fost stabilit un salariu minim brut pe țară garantat de 3.000 de lei în domeniul construcțiilor, acesta fiind obligatoriu. 

Salariaților care activează în domeniul construcțiilor li se aplică prevederi speciale între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2028, reglementate prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, publicată în ultimele zile ale anului trecut în Monitorul Oficial.

Astfel, se extinde categoria persoanelor fizice scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii și pentru salariații ai căror angajatori desfășoară activități în sectorul construcțiilor. Concret, scutirea de impozit pe veniturile din salarii, în cotă de 10%, se aplică numai dacă angajatorii activează în domeniul construcțiilor și realizează cel puțin 80% din cifra de afaceri totală din activitățile din domeniul respectiv. 

Totodată, măsura este valabilă doar acolo unde veniturile brute lunare ale angajatului sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 de lei. De altfel, prin actul normativ menționat s-a stabilit că suma de 3.000 de lei să reprezinte salariul minim brut obligatoriu acordat salariaților ce activează în domeniul construcțiilor, facilitățile fiscale urmând să fie acordate pentru angajații cu venituri lunare brute de minimum 3.000 lei și nu mai mari de 30.000 de lei.

În ceea ce privește CAS, aceasta va fi redusă în următorii 10 ani cu 3,75%, de la 25% la 21,25%, condiția fiind aceeași: veniturile brute lunare să nu depășească 30.000 de lei.

Scutirea completă de la plata CASS este a treia facilitate fiscală acordată de Guvern angajatorilor din domeniul construcțiilor, reducerea contribuției la muncă de la 2,25%, în mod normal la 0,34%, fiind a patra.

Desigur, toate aceste facilități sunt valabile pentru salariile brute realizate cuprinse între 3.000 și 30.000 de lei. Pentru salariații ale căror venituri lunare brute sunt sub pragul de 3.000 lei sau depășesc 30.000 de lei, se datorează taxele salariale obișnuite, adică:

- impozit pe venit: 10%;

- contribuția la sănătate: 10%;

- contribuția la pensii: 25%;

- contribuția la muncă: 2,25%.

Potrivit OUG nr. 114/2018, salariul minim brut pentru domeniul construcțiilor, de 3.000 de lei, este obligatoriu și se aplică următoarelor domenii de activitate:

  • activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;
  • domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
  • 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
  • 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
  • 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă; 
  • 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
  • 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
  • 2363 – Fabricarea betonului;
  • 2364 – Fabricarea mortarului;
  • 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
  • 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
  • 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
  • 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
  • 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
  • 2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
  • 0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, creței și a ardeziei;
  • 0812 – Extracția pietrișului și nisipului;
  •  711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică.

Așadar, salariul minim de 3.000 de lei este obligatoriu pentru companiile în cauză, indiferent dacă acestea aplică sau nu facilitățile fiscale prezentate anterior, și trebuie acordat inclusiv lucrătorilor administrativi (contabili, secretare, șoferi etc) ai companiilor din construcții.

Nerespectarea acestei prevederi va fi sancționată, potrivit Codului Muncii, cu amenzi cuprinse între 300 și 2.000 de lei.

În concluzie, toți angajatorii care au cod CAEN de activitate principală activitatea de construcții sunt obligați să aplice, începând cu 1 ianuarie 2019, un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru fiecare angajat. În plus, facilitățile fiscale se acordă doar pentru salariile realizate care nu sunt mai mici de 3.000 le și nici nu depășesc 30.000 de lei și cu condiția că firmele în cauză să realizeze efectiv cel puțin 80% din cifră de afaceri totală din activitățile desfășurate în domeniul construcțiilor.

Reținem că din 2019 avem prevăzute în legislație 3 salarii minime diferite, astfel:

- salariul minim brut pe țară, în cuantum de 2.080 de lei;

- salariul minim brut diferențiat pentru posturile ce necesită studii superioare și cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, în cuantum de 2.350 de lei; de două ori câștigul salarial mediu brut în cazul lucrătorilor străini înalt calificați;

- salariul minim brut diferențiat pentru construcții, așa cum am prezentat mai sus. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fc check icon
    începutul sfârșitului sistemului poate fi și de aici: casele nu au nicio valoare. măcar în numele orașelor mutilate de mafia administrație locală - ”întreprinzători” punct
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult