Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Anonimul care a schimbat Sfântu

Miruna Berescu

Miruna Berescu

Mâine începe Festivalul de Film Independent Anonimul care, de 20 de ani, are loc la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Festivalul în care poți vedea filme independente și nu numai, pelicule de Cannes sau care se lansează la alte festivaluri internaționale și care nu ajung niciodată în cinematografele de la noi. Filme speciale care pot fi văzute într-un decor unic, în aer liber și curat, sub clar de lună, la Sfântu Gheorghe. Mie mi-a luat 35 ani să ajung pentru prima data în Deltă și s-a întâmplat asta datorită festivalului Anonimul, anul trecut. Pentru că în 2023 se împlinesc 20 de ani de când niște oameni care iubesc filmul au avut ideea de a face un festival pe modelul Sundance în România, în Deltă, în timpul verii, am vrut să aflu mai multe despre povestea acestui festival de film care adună an de an mii de cinefili „la capătul pământului” și care, în definitiv, a schimbat o comunitate în bine.

Miruna Berescu, directorul festivalului, mi-a povestit cum s-a născut și a crescut Anonimul: de la 600 de participanți într-o săptămână, la 4000 de oameni pe seară.

„La început toată lumea ne întreba ce e în capul nostru. Acum nu mai avem unde să creștem”

Miruna Berescu: „În 2004, nici măcar nu știam dacă ne va ieși, mai ales că toată lumea spunea că nu va funcționa: un festival de film independent, departe de oraș, tocmai la Sfântu Gheorghe, în Deltă. În primul an, am avut între 600 și 700 de oameni, iar nouă ni s-a părut incredibil. Ni s-a părut că este norocul începătorului și că lucrurile nu au cum să continue așa. Apoi au urmat niște ani destul de grei, în care lumea întreba sistematic „de ce acolo?”, „de ce la capătul lumii?”, „de ce aș veni la țânțari?”, „de ce aș face 100 de ore pe drum?”, iar asta, pentru noi a însemnat că a trebuit să ne zbatem și să demonstrăm în fiecare an și în fiecare moment de ce merită și e important ca publicul să vină la Anonimul și de ce unele filme trebuie să fie văzute la Anonimul. Aceste „de ce”-uri au ținut vreo 5-6 ani, iar de prin 2010 lucrurile au început să fie mai ușoare, am găsit o cale să unim zona de camping a festivalului cu zona de cinema și astfel, am reușit să strângem și 1000 de oameni pe seară. Nu îmi aduc aminte când am ajuns la 3000 sau 4000 de oameni în fiecare seară. Acum, provocarea este să atragem, prin felul în care construim programul pe zile, oameni în număr cât mai echilibrat la început, la mijloc și spre final, pentru că mai mulți… nu mai au unde să încapă. Deci Anonimul a crescut de la 600 de oameni într-o săptămână, la 4000 de oameni pe seară, și nu mai avem unde crește, poate doar, cel mult 20%”.

Un festival pentru tineri

De la București, sau din orice alt oraș, dintre betoane, un festival de film în Deltă sună a „ceva” pentru cei mai în vârstă, cei care sunt în căutare de liniște și mâncare pe bază de pește. Când am ajuns anul trecut la Anonimul, am avut câteva șocuri suprapuse: am descoperit că în Sfântu Gheorghe există numeroase variante de cazare – de la pensiuni decente, la un complex de 4 stele. Am constatat că țânțarii nu sunt omniprezenți și că la festival erau enorm de mulți tineri, de la adolescenți, până la tineri de 30 de ani. Anonimul este, de fapt, un festival care reușește să placă la nebunie atât celor trecuți de 40 de ani, cât și tinerilor. Cum reușește asta?

Miruna Berescu: „Acum 20 de ani, când am început și eram și noi tineri, festivalul a fost făcut pentru noi. Între timp, noi am îmbătrânit, deci provocarea este să rămână un festival pentru tineri, care sunt diferiți de ceea ce eram noi, dar și pentru publicul matur. Cum facem asta? Avem în echipa Anonimul în fiecare an membri tineri care vin cu idei originale, noi, ceea ce ne ajută să fim deschiși la minte și să nu folosim niciodată tiparul „Așa se face”. Pentru noi sunt foarte importanți tinerii pentru că ei sunt foarte receptivi și deschiși la nou, e foarte important la ce se uită, cât timp se uită. Copiii, tinerii, stau mai rar de la început până la sfârșit la un film. Am urmărit constant de 10 ani încoace dinamica asta, pentru a veni în întâmpinarea lor. Tinerii sunt greu de mulțumit și fidelizat. Ne bucură mult feedback-ul pe care ni-l dau după fiecare festival și am constatat că lor exact asta le place – exact diferența între ce le oferim noi la Anonimul și un festival de muzică sau o seară în club. Sfântul Gheorghe este un loc aparte, în care un tânăr sau alții ca el se poate regăsi foarte ușor. Cuiva de 20 îi poate plăcea un răsărit sau un apus, un colț de casă, o mâncare tradițională de acolo, un localnic în cel mai adevărat sens al cuvântului. 

Am asistat la o întâmplare cu un grup de tineri care erau din Cluj și niște localnici care le pregătiseră masa. Ei nu voiau să mănânce ciorbă pentru că „ei nu mănâncă ciorbă”. Nu știu dacă știi, dar adolescenții din ziua de azi nu prea mănâncă ciorbă și, în general, slow food. Tinerii de care îți povestesc erau reticenți în a încerca ciorba locală și întrebau dacă trebuie neapărat să mănânce ciorba. Gazda a încercat inițial frumos să îi convingă că trebuie să mănânce, apoi, într-un stil foarte local le-a spus „Voi mâncați asta pentru că la noi felul doi, peștele, nu se mănâncă fără ciorba de dinainte. Dacă nu terminați asta, nu vine felul doi”. Într-un final, s-au conformat și ce m-a surprins au fost discuțiile de după: de ce e ciorba sănătoasă, de ce ei nu obișnuiesc să mănânce, o fată din grup povestea că ea nu mănâncă pentru că s-a fript când era mică, tot felul de discuții în timp ce farfuriile erau goale. Deci ei au fost expuși la altceva și s-au conectat la specificul locului prin contactul cu localnicii și preparatele locale”.

Anonimul care a schimbat Sfântu

Festivalul Anonimul a produs o schimbare enormă în comunitatea izolată din Sfântu Gheorghe. Un loc în care, pe timp de iarnă, de pildă, nu poți ajunge și de unde nu poți pleca săptămâni întregi pentru că Dunărea îngheață. Viața oamenilor din Sfântu este una grea, dar înainte de Anonimul, era și mai grea.

Miruna Berescu: „Când am ajuns acolo, nu exista nicio unitate de cazare care s-a construit între timp pentru festival, așa că am stat în gazdă la cineva. Locuiam cu omul în casă, dar măcar aveam intrările separate de el și familia lui. Asta era ideea de turism în Sfântu Gheorghe pe atunci. Între timp s-a construit complexul Green Village, dar și o mulțime de pensiuni pentru toate gusturile, până la 4 stele, ceea ce a dus la o schimbare la față a locului, dar și locuri de muncă pentru cei din sat. Existența festivalului Anonimul a însemnat pentru comunitate enorm. Localnicii au înțeles că turiștii vin la ei să se simtă bine, dar și că vor să se înțeleagă cu ei. Deschiderea, de fapt, a fost de ambele părți”.

Anonimul înseamnă și o șansă uriașă pentru copiii din comunitate. Acces la cultură și la informație care, altfel, nu ar ajunge niciodată la ei, în Sfântu Gheorghe.

Miruna Berescu: „Ne-a luat 18 ani ca să facem ceva organizat pentru ei – luăm copii din toată Delta și le oferim un program care se numește „Vocația mea, filmul”, început anul trecut, în care încercăm să vedem dacă copii de 14 ani sau la început de liceu își pot găsi un talent în meserii legate de film: nu doar actor, ci și director de imagine, regizor, scenarist, producător. Am făcut și un mic workshop și de producător de festival, că, cine știe, poate de acolo o să vină următorul nostru coleg”.

A 20-a ediție a Festivalui de Film Independent ANONIMUL are loc în perioada 14-20 august la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării și cuprinde peste 50 de filme care pot fi văzute de oricine ajunge acolo. Intrarea este liberă.

Cum a fost anul trecut la ANONIMUL:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult