Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Antivacciniștii & Co. Conjurația ignoranților sau bărbatul care s-a stropit cu suc de lămâie pe față ca să devină invizibil și pe urmă a jefuit o bancă

Antivacciniști

Foto: Guliver Getty Images

Într-o dimineaţă a anului 1955 un bărbat de 44 ani din Pittsburg a decis să jefuiască o bancă. Era convins că nimeni niciodată nu îl va putea prinde, pentru că tocmai descoperise secretul invizibilităţii, aflat într-o proprietate chimică uluitoare a sucului de lămâie. Astfel, o scrisoare scrisă cu suc de lămâie devine vizibilă doar dacă hârtia este ţinută aproape de o sursă de căldură. McArthur Wheeler era convins că dacă îşi pune suc de lămâie pe faţă şi stă departe de orice sursă de căldură va rămâne invizibil. Când s-a văzut ridicat de Poliţie a exclamat uluit: „Dar aveam suc de lămâie pe faţă!”.

Doi psihologi, Dunning şi Kruger, au auzit povestea uluitoare a lui McArthur şi au decis să studieze convingerea absolută a lui Wheeler, având în vedere că Wheeler era un cetăţean absolut normal, ce putea fi considerat în deplinătatea facultăţilor sale mintale. Întrebarea era: „De ce era Wheeler aşa de sigur că o să fie invizibil?”.

Rezultatele cercetărilor lor au dus la descoperirea efectului Dunning – Kruger, care spune că un individ, cu cât este mai incompetent, cu atât e mai probabil să se autoevalueze ca fiind mai competent. Cu alte cuvinte, persoanele lipsite de abilităţi şi cunoştinţe într-un anumit domeniu, suferă de iluzia superiorităţii, autoevaluându-şi abilităţile şi cunoştinţele ca fiind mult mai dezvoltate decât este cazul în realitate. Un studiu care şi-a propus să analizeze abilităţile gramaticale ale unui grup de studenţi a arătat că cei care se aflau între ultimii clasificaţi considerau că se află un pic mai sus de jumătatea clasamentului, între primii 40%. 

În viaţa de zi cu zi, vedem efectul Dunning - Kruger când cineva afon e convins că are o voce de aur, când cineva total incapabil să zică un banc merge la iUmor, sau când cineva care nu a studiat deloc istoria explică misterele celui de-Al Doilea Război Mondial.

Într-un studiu care a cuprins 2359 de părinţi afiliaţi la o organizaţie antivaccin, subiecţii au fost rugaţi să răspundă la o serie de întrebări despre atitudinile şi cunoştinţele lor cu privire la vaccinuri. După care li s-a cerut să citească o definiţie a efectului Dunning – Kruger şi să spună dacă ei cred că li se aplică şi lor sau nu. Şeful proiectului de cercetare a arătat că „rezultatele nu au uimit pe absolut nimeni”: doar 1% dintre antivaccinişti au spus că acest efect li s-ar putea aplica şi lor, în timp ce 98% dintre subiecţi au spus că informaţiile lor cu privire la vaccinuri sunt extrem de vaste, „superioare”, de fapt, cu o expresie în engleză „înalt superioare” (highly superior) şi au considerat că efectul Dunning - Kruger li se aplică mai degrabă celor care susţin vaccinarea. Toate acestea, în ciuda faptului că niciuna dintre cele 2359 de persoane nu a avut rezultate peste 58% şi nimeni nu a fost capabil să explice diferenţa dintre limfocitele T şi B.

Prestigioasa revistă The Lancet a făcut o greşeală enormă când a publicat un studiu fals care demonstra o posibilă legătură între vaccinuri şi autism. Acest studiu a devenit apoi unul dintre cele mai citate studii ale grupurilor antivaccin, deşi revista l-a retras cu scuze publice, iar autorul studiului şi-a pierdut ulterior dreptul la a practica medicina, recunoscând că a inventat tot. Un detaliu pe care cei care citează acest studiu omit să îl menţioneze. În mod similar, antivacciniştii vorbesc despre faptul că bolile copilăriei sunt în fond mai puţin periculoase decât vaccinul însuşi, deşi tuberculoza şi hepatita nu sunt boli ale copilăriei şi pot să curme o viaţă chiar acolo, în copilărie. Antivaccinişti spun că în fond bolile, despre care noi credem că au fost eradicate cu ajutorul vaccinurilor, au fost de fapt eliminate datorită îmbunătăţirii stării de igienă a populaţiei, ca şi cum ar fi suficient să facem un duş zilnic pentru a ne păzi de poliomielită. Când copiii încep să moară pentru că proporţia celor vaccinaţi în populaţia generală a scăzut sub cota de siguranţă, antivaccinişti arată că de fapt altele au fost cauzele acestor decese.

„Cel mai adesea ignoranţa generează aplomb, mai degrabă decât cunoaştere”, spunea Darwin, adaugând că sunt puţinştiutorii, şi nu multştiutorii cei care spun că o problemă sau alta nu poate să fie rezolvată pe cale ştiinţifică. Puţinştiutorii nu pot să fie convinşi cu dovezi ştiinţifice, oricât ar fi de clare acestea, pentru că nivelul lor de ignoranţă, oricât ar fi de bine intenţionată ar fi aceasta (toţi părinţii îşi iubesc copiii şi sunt convinşi că se opun vaccinării pentru binele lor) nu le permite să ştie ce nu ştiu. 

Purtând lupte pe baze ştiinţifice, comunitatea celor care ştiu mult pentru că au studiat mult, pierde energii şi timp preţios: Universitatea Google la care se formează cei care suferă de efectul Dunning – Kuger produce noi şi noi generaţii de specialişti imbatabili şi bine organizaţi. Mai mult, prin angajarea unui dialog ştiinţific, bazat pe argumente, cu persoane care nu au competenţe reale pentru a analiza aceste argumente, nu facem decât să discredităm aceste argumente. În procesul încercării de a demonta miturile vehiculate de cei ce ştiu prea puţin, mitul însuşi trebuie menţionat şi vehiculat, ceea ce nu face decât să contribuie la propagarea lui. Pe măsură ce o minciună e tot mai adesea repetată, chiar şi pentru a fi dezminţită, tot mai mulţi oameni încep să o creadă, iar cei care nu o cred încep să nu se mai îngrozească la auzirea ei, ceea ce duce la normalizarea minciunii şi pătrunderea acesteia cu mai multă uşurinţă în spaţiul public şi chiar în politicile publice.

Trump nu a câştigat alegerile în ciuda faptului că e ignorant în materiile de bază ale meseriei de Preşedinte, ci tocmai pentru că este ignorant într-un fel în care i-a sedus pe alegători. Incompetenţa lui arogantă şi orgolioasă i-a adus (printre altele) şi „titlul” de Preşedintele Duning – Kruger. Un articol recent spunea că asta ar putea transforma America din una din cele mai mari democraţii, în una dintre cele mai puternice idiocraţii de pe planetă.

Că e vorba de mişcarea antivaccinistă, despre cei care susţin că Pământul este plat, sau despre cei care cred în teorii conspiraţioniste de orice fel, bătălia pentru adevăr va fi crudă, uneori pe viaţă şi pe moarte în sensul literal al expresiei (ex. decesul unor persoane din cauza unor boli care ar putea fi uşor prevenite prin vaccinare) şi, în mod paradoxal, va fi pierdută dacă vom folosi doar argumente raţionale. Unii spun că a venit vremea să aruncăm în luptă argumente emoţionale, alţii îi somează pe domnii Google şi Facebook să lupte mai eficient cu fenomenul ştirilor false, alţii spun că pur şi simplu cei ce ştiu prea puţin din domenii unde există dovezi ştiinţifice clare trebuie să fie ignoraţi sau obligaţi să suporte consecinţele comportamentelor şi credinţelor lor, atunci când acestea apar. Eu încă nu am decis în sinea mea în ce măsură statul are o datorie să îşi apere cetăţenii de această nouă problemă socială reprezentată de efectul Dunning – Kruger care, iată, se iţeşte şi pe la case mult mai mari. Dar sper că aşa cum s-a descoperit acest efect, aşa se va descoperi şi antidotul său.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • M0sh0o check icon
    Nu pot să nu remarc că pană si p-aici au ajuns să se certe între ei anti-vaxerii cu ăia vaccinați. De parcă incendiul cel mai nou de la spitalul din Constanța ar fi vina vaccinaților sau a celorlalți. Popor de idioți.
    • Like 2
  • În 1995 a avut loc jaful lui McArthur Wheeler.
    • Like 2
  • Doamne ... am râs cu lacrimi...
    Eu mă încadrez in cei 1%....
    • Like 0
  • Excelent articol. O concluzie ar fi: de vreme ce este un fapt ca vaccinurile sunt probabil ea mai mare Invenție din istoria medicinii, care au salvat miliarde de oameni, poate ca decât sa-i convingem pe antivaccinisti sa se vaccineze pentru ca apoi sa-l voteze pe pe unul ca Trump, poate ca ar fi mai bine sa nu o facem.
    • Like 2
    • @ Mihai Butoi
      absolut corect... din pacate...
      • Like 0
  • https://www.youtube.com/watch?v=xciCJfbTvE4
    • Like 0
  • Pentru autoarea articolului: ce credeti, asta e o "teorie conspirationista"? (ce e aia "teorie conspirationista?"

    https://www.facebook.com/Einstein.Mistake
    • Like 0
  • "Pe măsură ce o minciună e tot mai adesea repetată, chiar şi pentru a fi dezminţită, tot mai mulţi oameni încep să o creadă, iar cei care nu o cred încep să nu se mai îngrozească la auzirea ei, ceea ce duce la normalizarea minciunii şi pătrunderea acesteia cu mai multă uşurinţă în spaţiul public şi chiar în politicile publice."

    Pai stati putin: asa s-a intimplat cu darwinismul.

    https://www.youtube.com/watch?v=V5EPymcWp-g

    https://darwintohitler.com
    • Like 0
  • Poate ca in nici o alta tara din lume nu poti realiza amploarea dezastrului produs de consecintele efectului Dunnning Kruger(fancy name, pe romaneste, prostul nu este prost destul pana nu este fudul) ca in Romania. Asta, cu plecare de la drumurile pline cu gropi, asfaltari la vreme de ploaie, soferi bezmetici cu telefonul la ureche, politicieni aerieni.........iar lista continua....
    Cat despre vaccinuri, nu stiu ce sa zic, totusi cautati pe You Tube, The Truth about cancer, a global quest, teama imi este ca si cu vaccinurile este o intreaga poveste.
    • Like 2
  • Sunt unul dintre cei care susțin obligativitatea vaccinurilor!
    Totuşi, există un punct unde dau dreptate antivacciniştilor:
    Dacă vaccinul este verificat şi respectă normele, de ce nu-şi asumă responsabilitatea?!? De ce (când e vorba de despăgubiri în caz de eşec) nu există garanții?
    Eu sunt inginer. Când facem o lucrare, ni se cer garanții. Trebuie să garantăm nu doar că funcționează ci şi că lucrarea va rezista ani de zile!
    Ei de ce nu pot garanta doar că funcționează?
    • Like 6
    • @ Dragos Florin Gogu
      Corect, Cand se vorbeste de obligativitate de orice fel trebuie sa fie de ambele parti, altfel lucrurile miros urat.
      • Like 3
    • @ Dragos Florin Gogu
      AdiM check icon
      https://m.timesofindia.com/india/contaminated-vaccines-put-indias-polio-free-status-at-risk/amp_articleshow/66021197.cms
      • Like 0
    • @ Dragos Florin Gogu
      De ce nimeni nu își asumă răspunderea în cazul vaccinurilor? Simplu! Spre deosebire de latura tehnică a vieții, unde un material (Să spunem un oțel) va reacționa la fel la anumiți stimuli externi (temperatura, umiditate, salinitate, Ph, etc) organismele vii pot reacționa diferit la aceiasi stimuli
      După un număr de teste făcute în laborator, după un alt număr de teste făcut pe voluntari; un vaccin este pus pe piață În urma testelor se constată apariția efectelor adverse, gravitatea lor și incidenta lor.
      Nimeni nu are cum sa garanteze ca un vaccin este 100% sigur și 100% eficient, deoarece organismele vii, în multitudinea și complexitatea lor, pot reacționa diferit.
      • Like 6
    • @ Roger Watter
      Ma bucur cand mai intalnesc normalitate in comentarii. Mai ales ca nici macar otelul nu este totdeauna infailibil. Un numar de ani, posibil, dar sunt situatii generate de ceva, inclusiv de vcaracteristici intrinseci, care pot scurta viata proiectata.
      • Like 1
    • @ Dragos Florin Gogu
      Fiindca biologia nu e inginerie. Pur si simplu nu poate nimeni garanta nimic dupa studii de 4 luni. Daca asumarea raspunderii e nevoie de cel putin doi ani de studii, din pacate virusul asta exista abia de vreo zece luni.
      • Like 0
    • @ Dragos Florin Gogu
      Ti se cere pe naiba garantii ca inginer. Si eu sint inginer. De exemplu in anumite cazuri arbag-urile sint periculoase.
      In plus pe orice vaccin /medicament scrie ca sint anumite cazuri rare cind are efecte adverse.
      • Like 1
    • @ Florin Popa
      Dilema mea se leaga de faptul ca producatorul nu face studii pe termen lung ci le lanseaza pe piata si abia apoi peste ani am aflat ca am vaccinuri anti tbc dar nu am anticorpi ca nu am facut rapel la fiecare 5-7 ani, nici la cel de hepatita B desi am fost de 2 ori vaccinata, ca cel de rujeola are nevoie de rapel la fiecare 10 ani, si ca cel de gripa are activare doar de 30-50% si ca anticorpii scad treptat si ca de aceea se recomanda de facut la sfarsitul lui noiembrie cand incep gripele sa bantuie, etc. In plus sunt tehnologii diferite si schimba ingredientele dar nu sunt obligati sa le afiseze cu concentratie clara, o necesitate pt alergici.
      • Like 0
  • Foarte interesant. Nu inteleg de unde atata inversunare impotriva antivaccinistilor. Sunt tatal unei fetite de aproape 6 ani. Cu toate vaccinurile la zi ba chiar si 3 optionale. Doar ca dupa ce a facut vaccinul prevenar 13 fetita mea a intrat intr-un regres iar la 2 ani si 2 luni a fost diafnosticata cu autism. Nu spun ca sigur a fost din cauza vaccinului dar nici nu pot sa nu observ coincidenta. Acum ce face statul pentru noi? Nimic sau aproape nimic ca are handicap grav si ii plateate leafa insotitorului. Costul terapiei e de 3000 de lei ca atat ne putem permite dar ar avea nevoie de mult mai mult. Acum am o fetita de aproape 2 luni si am decis sa n-o vaccinez. Daca si cea mica va avea aceeasi soarta ca si sora ei aveti respectul meu, daca nu va rog sa mai cugetati odata in a-i face pe antivaccinisti tampiti in fata, poate ca inainte de a scrie un asemenea material ar trebui sa treceti prin fata oglinzii. O zi buna
    • Like 3
    • @ Ciprian Vasiliu
      Dl. Vasiliu, urmeaza ditamai eseul argumentat, sper sa aveti chef de citit

      La Caltech se studiaza relatia dintre sistemul imunitar si autism si mai nou microbiom (totalitatea bacteriilor din intestinele noastre) si autism de ani de zile. Aveti aici un articol in Nature din August 2017 care explica rezultatele din niste articole stiintifice publicate de oamenii astia
      https://www.pasadenastarnews.com/2013/12/05/autism-may-be-linked-to-gastrointestinal-issues-caltech-study-says/

      Experiementele lor se fac pe soareci si ca sa obtina soareci "cu autism", ei infecteaza mama soarece in primul trimestru de sarcina cu un virus sau cu o bacterie intestinala. Ma gandesc ca daca ipoteza asta cum ca vaccinurile cauzeaza autismul ar fi fost corecta, ar fi putut sa injecteze virusul sau bacteria asta direct la soarecii nou-nascuti. Dar uite ca soareci cu autism reusesc oamenii astia sa obtina doar infectand mama soarece in primul trimestru al sarcinii.

      Daca te gandesti la asta si daca se va dovedi ca asa e si pentru oameni (toate testele astea sunt de-abia la inceput, facute doar pe soareci), lucrul asta e foarte greu de auzit pentru un parinte care are un copil cu autism (mai ales pentru mame). Iti spune practic ca nu ai avut niciodata vreo sansa sa stii daca copilul tau va suferi de spectrul asta, ca nu ti-a stat niciodata in putere sa impiedici asta si ca mai e drum lung pana la a avea un test ca pentru sindromul Down sau vreo terapie eficienta. Oamenii astia de la Caltech lucreaza la asta si au publicat diverse articole stiintifice cu lucruri care par sa functioneze ca tratament la soarecii astia cu autism. Dar cercetarea e inca la inceput, deci orice se spune acolo ar fi un risc sa se aplice deja la oameni.

      O alta echipa de cercetare din SUA care vine sa confirme legatura dintre anumite bacterii din intestinele mamei soarece si prezenta spectrului la copiii soareci e asta din 2017
      https://www.nature.com/articles/nature23910.epdf?referrer_access_token=Vozifa9SNQgbeWV488vLGNRgN0jAjWel9jnR3ZoTv0PYrLsKU-9EkQaBWpuvcql7OZI9kkY0alkta05sbrZ3ZDOeqSlinCtdvdRzEW47ql1_p-xrq92yY2XD78PkEOeH-KvLx06V9t_gVpwva-AFQNoaF3vPyNBYCkoCyR1vigtScuja4IF1z9WhZ_XUBSain_YkvP7yZZTd7ljFHl6vqpTXkSXGdNM8xOjY5Tg3WHuaw9PS9xrsjH6HceGlOlDq5wsSLLPiFxn8MhE-e-OdRlOXAlRsZbs1sicZ85ZrCKNpnU9Txk6qydQHLMQL40dK&tracking_referrer=www.the-scientist.com
      Mai toti autorii sunt sud-coreeni, oameni destul de studiosi. Uitati-va la numele lor si in josul primei pagini o sa vedeti institutiile unde au facut cercetarea - scoli de medicina respectabile de pe coasta de est a SUA.

      Daca o sa cautati pe google in engleza "legatura microbiom dementa" sau "legatura microbiom scleroza in placi", o sa gasiti multe articole stiintifice recente care arata ca microbiomul s-ar putea sa fie responsabil si de astea, pe un fond genetic sensibil, bineinteles. Toate modificarile astea care apar in creierul omului, par sa se efectueze lent in timp si in perioade strict definite pentru creier: formarea creierului copilului in uterul mamei, o predispozitie genetica, o abilitate redusa de a preveni formarea de proteine in creier care cauzeaza dementa sau scleroza in placi cauzata de imbatranire? Nu pot sa zic ca stiu sigur asta, dar asa pare din articolele astea stiintifice - sunt schimbari lente, in perioade sensibile din existenta creierului. Nu pare logic sa se instaleze asa, brusc, dupa un vaccin.

      Toata cercetarea asta e o speranta pentru un tratament pentru copilul dvs. si niciun articol nu face vreo legatura intre vaccinare si autism.

      Ce e aiurea in problema asta, e faptul ca semnele usor de recunoscut a prezentei spectrului apar cam la aceeasi varsta cu vaccinarea. E ca atunci cand proful meu de statistica zicea "s-a observat o scadere a numarului de berze in Bavaria si o scadere a natalitatii. Avem corelare intre cifre. Asta inseamna ca avem si cauzalitate intre cifrele astea? Faptul ca sunt mai putine berze implica logic mai putini nou-nascuti? Sunt legate astea doua probleme?" Daca vaccinarea s-ar face la 5 ani, parintii ar avea mai mult timp sa-si observe copiii. Sa se uite in stanga, in dreapta, la alti copii si sa-si puna intrebarea "Al meu se comporta cam la fel? Face cam ce face si ceilalti?" Ghinionul face sa fim nevoiti sa-i vaccinam la varsta de 1 an pentru ca toate bolile astea urate desi cu risc mic de infectie (ca ne protejeaza efectul de turma vaccinata in masa), cand le face un copil nevaccincat, el are un risc mare sa moara de la ele, sau sa ramana cu sechele la fel de grele de dus ca si autismul. Un copil de 1 an care se infecteaza cu tuse magareasca, poate n-ar muri de la infectie in sine, dar poate muri de la faptul ca tuseste incontinuu si nu mai are cand sa respire, sau de la extenuare. E o boala oribila.

      Si mai e un "orb al gainii" sau "unghiul mort al oglinzii" aici - bias cum zic englezii. Ce parinte vrea sa stie ca e copilul lui bolnav? Ce parinte vrea sa vada asta, sau poate recunoaste la 1 an simptomele autismului? Va dau un exemplu aiurea: Stela Popescu face anevrism live la TV, inconjurata de o multime de adulti trecuti prin viata. Cine a reusit sa vada situatia aia tragica, sa o recunoasca si sa aiba curajul sa ia masuri ca un adult? Sunt medici care inca invata cum sa recunoasca un anevrism sau spectrul austimului la un copil si nu exista inca un test de laborator.

      Un ultim argument, nu zic neaparat pentru vaccinare, ci pentru reflectie - ok, nu v-ati vaccinat copilul la 1 an, 2 ani. Dar dvs. si cei din jur sunteti vaccinat si beneficiati de protectia oferita de turma, deci vedeti beneficiile vaccinurilor. Daca copilul dvs. nevacinat are deja 4-5 ani, deci a trecut de peioada aia pe care poate dvs. o considerati critica, e mai mare la corp, sistemul imunitar are deja ceva experienta, de ce nu ati lua in considerare vaccinarea acum, la varsta asta macar?
      • Like 10
    • @ Ciprian Vasiliu
      Ciprian iti multumesc pt comment, imi pare rau pt autismul fetitei si imi pare bine pentru decizia ta de a renunta la ele.
      • Like 0
    • @ Alina Meresescu
      Unul din cele mai bune comentarii. Mai util decât articolul.
      Deși am întalnit și eu o familie aflată în aceeași situație: vaccin urmat de autism. Pentru părinte e greu să nu facă legătura între cele două.
      • Like 2
    • @ Alina Meresescu
      Chapeau!
      • Like 0
    • @ Calina Dulgheru
      <<Post hoc ergo propter hoc (trad. din lat.: „după asta, iată că din cauza asta”), denumită și succesiunea implică legătură cauzală, este o eroare logică (din categoria cauze îndoielnice) în care se presupune sau se afirmă că deoarece un eveniment s-a produs după un altul, rezultă că primul a fost cauza celui de-al doilea.
      (...)
      Post hoc este o eroare tentantă deoarece secvența în timp pare să facă parte din cauzalitate. Eroarea logică constă, de fapt, în a deduce concluzia doar pe baza ordinii secvențiale a evenimentelor, în loc să se ia în calcul alți factori care ar putea elimina legătura între evenimente. Cel mai adesea, superstițiile și gândirea magică rezultă din această formă de eroare logică.>> https://ro.wikipedia.org/wiki/Post_hoc_ergo_propter_hoc
      • Like 1
    • @ Ciprian Vasiliu
      Motivul pentru ca apare diagnosticu de autism imediat dupa vaccinuri este ca exact la aceeasi virsta se pot face vaccinuri si se poate diagnostica autismul. Singura legatura intre cele 2 e virsta.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult