Vaccinurile care provoacă autism sau medicina în epoca post-adevărului

În anul 2016, termenul de post-adevăr, introdus în Dicționarul Limbii Engleze editat și permanent actualizat de unversitatea Oxford, a fost declarat cuvântul anului.

Post-adevărul se referă la situațiile în care neadevăruri sau inexactități sunt publicate sau prezentate de cei care știu că materialul înfățișat de ei publicului nu este 100% corect. Dar, practicând tehnica repetiției frecvente și evitând să răspundă criticilor, autorii reușesc să insereze în mințile multora dintre cei cărora li se adresează o concepție falsă, un neadevăr, care le-a fost prezentat ca autentic. Elementul cheie este repetarea, fiindcă, așa cum a arătat Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel, oamenii au o dificultate să facă desebirea între ceva care le-a devenit familiar și ceva adevărat.

Un alt aspect al post-adevărului este acela în care oamenii continuă să creadă un fapt neadevărat, deși există suficiente informații care îl contrazic cu dovezi obiective. Aceasta este atitudinea de știu eu mai bine, trebuie să fie adevărat, îmi spune mie ceva că trebuie să fie altfel.

În succesul post-adevărului intervine și componenta emoțională: promovarea de știri cu caracter negativ, defăimător, publicitatea negativă, bârfele intră mai repede în mintea oamenilor, care sunt mai puțin înclinați să ceară dovezi când primesc informațiile defavorabile unor subiecți.

Tehnicile de informații care recurg la post-adevăr sunt cel mai mult folosite în politică și în industria publicitară, urmate de media de toate genurile și de recent apărutele industrii creative. Ultimele sunt companii pentru care lucrează oameni inteligenți și talentați, care își pun calitățile în slujba lansării în forme noi a ce pot produce industriile manufacturiere, arhitectura, designul, filmele și televiziunea, tehnologia informației, publicistica, artele etc.

Cu toată larga răspândire a practicii bazate pe dovezi, rezultate din studii controlate, medicina contemporană nu este lipsită de vulnerabilitate la atacurile prin tehnici de post-adevăr.

Mai multe articole publicate în ultimii ani, cele mai numeroase din ele apărute în spațiul publicistic necontrolat al mediilor de socializare, au afirmat că vaccinările sunt dăunătoare și au răspândit ideea că ele produc autismul la copiii imunizați. 

Deși falsă, informația a prins și - cu toate contraargumentele publicate de specialiști obiectivi - unii părinți au ales calea de a nu respecta indicațiile de vaccinare. 

Foto: Guliver Getty Images

Au rezultat epidemii, în special de rujeolă, care s-au soldat cu complicații și chiar cu victime. În luna septembrie 2016, Maria Bîrnaure a publicat o anchetă în ziarul Gândul, în care a arătat că numărul de cazuri de rujeolă din primele opt luni ale anului 2016 a fost de 675 și că s-au înregistrat două decese, ambele la copii nevaccinați. Prin comparație, în anul 2015 fuseseră doar 7 cazuri de rujeolă pe durata întregului an. Folosind datele Ministerului Sănătății, reportera a arătat că în perioada 2009-2013 rata de vaccinare a copiilor cu RRO (vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion) a scăzut progresiv de la 96,5% la 91,4%, ca să ajungă la 89,4% în anul 2014.

Post-adevărul a fost identificat în publicistica medicală, unde ar exista elemente de fraudă și prezentare subiectivă în până la 70% din publicații (Bryan Hubbard: Post-truth medicine; www.wddty.com; 24 ianuarie 2017). Același autor raportează că multe articole medicale nu sunt scrise de cei care le semnează, ci de salariații companiilor de educație și comunicare medicală, specializate în prelucrarea datelor din studii la care nu au participat și în editarea textelor care pot să le pună în lumina cea mai bună. 

Acești scriitori de meserie sunt foarte puțin preocupați de respectarea strictă a principiilor de medicină bazată pe dovezi și fac tot ce pot ca să manipuleze datele astfel ca să se ajungă la concluziile care sunt scopul și reprezintă interesele celor care au finanțat cercetarea.

Promovarea cu scopul de a crește încrederea în calitatea medicamentelor, a tehnicilor de tratament, a centrelor medicale și a sistemelor de asigurare medicală, folosește adesea celebrități din domeniul sporturilor și al filmelor, politicieni, sau actori amatori prezentați ca beneficiari ai produsului lăudat. Datele din textele debitate sunt formulate astfel ca să se eschiveze de la avertizarea pentru efecte secundare, cost ridicat sau posibile complicații și atractivitatea prezentatorului este astfel pusă în lumină ca ea să reflecte atractivitatea sugerată a produsului sau metodei pentru care se face reclamă.

Jay Ogilvie (Alternative facts in a post-truth world; Forbes, 2 februarie 2017) spune că progresul mare al răspândirii informațiilor cu „adevăr alternativ" ne dă dreptul să spunem că trăim într-o lume a post-adevărului. De care nu este ferită nici medicina contemporană, inseparabil legată de tendințele societății prezente.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp