Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Apără România!

Nicușor Dan și viitoarea soție

Foto: Profimedia Images

În seara de 7 mai 1986, pe un stadion din Sevilla, timpul părea suspendat. Într-o Europă încă împărțită de ziduri și tăceri, o echipă din Est reușea imposibilul: câștiga Cupa Campionilor Europeni. Patru penalty-uri, patru parade. Helmut Duckadam nu a apărat poate doar o poartă, cu talent, curaj și o stăpânire de sine aproape matematică - performanța sa și a echipei era cu mult mai mult decât însemnătatea unui meci câștigat.

Astăzi, România se află în poarta istoriei.

Dar nu în fața unui balon, ci în fața unui val. Dezinformare, extremism, izolaționism – toate acestea își fac loc în discursul public, uneori cu hainele seducătoare ale salvării. Iar românii au de ales: cedează sau apără. Se retrag sau votează.

18 mai 2025. România are ocazia de a trimite la Palatul Cotroceni nu neapărat un președinte, cât un semnal cu valoare de simbol. Putem arăta că nu confundăm forța faptelor cu zgomotul. Că - în locul celor care promit cu voce tare nimicul ambalat în cuvinte vagi, dar aparent mari - alegem un om care a dovedit în tăcere: dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, o minte formată în rigoarea științei și responsabilitatea meritului. Un om cu doctorat în Matematică făcut la Sorbona.

Într-o lume în care liderii par tot mai des aleși pentru cât de bine joacă un rol, România are pe buletinul de vot o persoană care ar putea transforma știința și educația în politică de stat. Și nu statul, prin toate instituțiile sale, în spectacol.

Trăim un moment de cotitură. În 1989, Paris Match publica pe prima pagină imaginea lui „Gavroche de România”, adolescentul ridicat pe umerii dorinței de libertate și democrație. Atunci, străzile spuneau ce urnele nu reușiseră. Azi, urnele pot spune ce nu mai pot zice rețelele în gălăgia asurzitoare: că România refuză să devină un caz pierdut. Că poate fi un exemplu.

Nu putem fi condamnați la frică și nici la imitarea celor care se închid între granițe mentale și fizice, intimidați de cei care țipă mai tare.

Dar putem alege deschiderea, competența, discernământul. Putem arăta că patriotismul nu se strigă cu lozinci „noi contra lor”, ci se poate traduce prin „împreună, pentru mâine, pentru copiii noștri”.

Putem rămâne pe margine, sau putem apăra poarta imaginară a țării de cei care unii vor să înscrie golurile izolaționismului, extremismului și violenței.

Helmut Duckadam a apărat patru lovituri de la 11 metri care păreau de neoprit. Copii fiind, unii dintre noi, urmăream la televizorul alb-negru și trăiam emoția acelui „Apără Duckadam!!!”.

România poate apăra în aceste zile un ideal – cel al unei societăți educate, conectate, decente, care nu se lasă pradă fake-news-ului, analfabetismului funcțional, violenței în toate formele sale.

În 19 mai dimineața, titlurile ziarelor vor face înconjurul lumii. Ar putea să sune așa: „În fața contaminării cu fake news, dezinformare, conspirații, violență, extremism - sistemul imunitar al poporului român a răspuns: România este singura țară din lume care și-a trimis în fruntea statului un om de știință, un dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică”.

Ușor nu va fi după 18 mai 2025, dar asumarea responsabilității fiecăruia dintre noi e un semn că suntem capabili să înțelegem că situația României nu e cauzată de fiecare dată de alții. Nu toate nerealizările personale sau lipsa de acțiune în momente decisive au fost provocate de oamenii politici.

Îți trebuie curaj să te raportezi cinstit la tine însuți- prima ieșire din hău este când îți dai seama că lucrurile depind în primul rând de tine și să recunoști asta.

Miracolele nu se produc jucându-ne soarta individuală și colectivă la păcănele. 

O casă nu se repară arzând din temelii comunitatea.

Evoluția nu se întâmplă trăind în iluzia unui câștig imediat, ci prin muncă și constanță. Rezultatele lui David Popovici nu se obțin mergând la bazin din când în când, sperând că adversarii vor avea o zi proastă sau indigestie în ziua competiției.

În 18 mai, România e în fața unui recensămțnt: haideți să (ne) numărăm la vot câți oameni decenți, alfabetizați funcțional și muncitori avem. 

Medicina nu se învață pe Tik-Tok, de la șamani care ne predau cum să ne tratăm de cancer sărind într-un picior, cu un deget într-o ureche și un pahar de ceai în mâna dreaptă. Medicina se învață după minimum un deceniu în facultăți, rezidențiate, practică, specializări și cursuri.

Judecătorul nu poate da sentințe de la prezidiu după o noapte de binging, la seriale pe Netflix, cu seriale despre avocați. 

Dascălul nu poate ajunge la catedră după două cursuri pe net, ca să le predea copiilor noștri arta secretă a numerologiei în obținerea notelor mari la examene.

Apără poarta, România!

E singura cale să rămâi în joc. 

Acolo unde alții inventează roboți, explorează universul și unde copiii lor visează, din fața unui microscop, să găsească leacul marilor boli ale omenirii.

P.S.

Despre Helmuth Duckadam, mănușile sale și momentul de grație al României vorbește, în clipul de aici, premierul Poloniei, Donald Tusk. 

În limba română.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    https://mcscrib.blogspot.com/2025/05/cu-sufletul-deschis.html
    • Like 0
  • Frumos și mobilizator! Dar, din nenorocire, sunt și minți amorțite, drogate de ură fără să știe, multe dintre ele, împotriva cui, de ce. Merg în virtutea, îmi place să-i spun, inepției, da, prostiei, refuzului de a se cultiva citind un autor de valoare, mergând la un spectacol, de teatru clasic, un concert de muzică adevărată, etc. Iată că "abilitățile pe computer", și telefonul sau tableta sunt niște mini computere, nu duc întotdeauna la bine. Limitarea la fb, tiktok și alte găselnițe se dovedește nocivă. Sunt surprins că indivizi cu pretenții de instruire, unii dintre ei bine cunoscuți s-au lăsat prinși de propaganda malefica și mincinoasă a "suveranismului", o falsitate nocivă care are o singură sursă rusia și duce doar la aservirea României intereselor meschine ale Rusiei.
    Sper să se trezească o bună parte din electorat, cei care au votat greșit sau n-au votat la primul tur și după ce li s-au oferit "argumente" chiar de ticăloși să voteze în consecință împotriva dementei "suveranități". Nu ce vă minte simion și haita turbata și lihnita este adevarata suveranitate. Este doar "o metodă de marcheting" foarte riscantă.
    • Like 3
    • @ Zugravu Mircea
      Daniel00 check icon
      Exact! Am văzut în campania asta electorală atâta ura și minciună vărsată gratuit împotriva lui Nicușor, încât am zis că suveraniistii ăștia o sa turbeze. Am văzut cum neavând cu ce să contracareze pregătirea și bunul simț al lui Nicușor se zvârcoleau precum Satana. Crăpau de invidie, ura și prostie suverană! Duca-se pe pustii!
      • Like 5
    • @ Zugravu Mircea
      fan CTP check icon
      asta era prin vre+o plenara? frumoasa infierare. cand mai incerci cuvinte de la capitalistii corupti, citeste si matale autorii aia de valoare care au scris dictionare, sa nu zica lumea ca tovarasii "nu stie sa scrie"
      • Like 0


Îți recomandăm

Imagine Micul Geniu

„În acel moment, tânărul din familie, un băiat de 17 ani, ne-a spus cu voce joasă: „Știți… am 17 ani și până acum nu am văzut niciodată cum arată lumina în casa mea.”

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina Dedesign

Atunci când locuiești la casă sau ai acces la o curte ori o terasă, ai deja o resursă valoroasă pe care mulți o invidiază: un spațiu sub cerul liber, care poate deveni o adevărată extensie a casei tale. Dar cum îl transformi într-un loc în care să te simți cu adevărat bine, să-ți încarci bateriile și să te bucuri de vară așa cum ai face-o într-o stațiune cochetă? Răspunsul stă în câteva alegeri inspirate de design, un pic de planificare și mai ales, în dorința de a crea o atmosferă care să-ți semene.

Citește mai mult