Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ar trebui să se teamă bucureștenii când aud că se taie apa caldă? Plus: Cu ce se ocupă ELCEN, RADET, Apa Nova și RATB

Situația financiară „extrem de dificilă” în care se află RADET și ELCEN, așa cum a admis recent ministrul Energiei, Victor Grigorescu, explodează în fiecare an, cam pe vremea aceasta. După ce toată presa titrează că jumătate din București riscă să rămână fără apă caldă și căldură, iar Primăria Capitalei și Ministerul Energiei sar cu cash flow-ul pentru a mai debloca un pic situația, ba mai crează și un „cadru pentru dialog”, totul iese din atenția publicului larg. Până anul viitor. Cam așa s-a întâmplat și zilele trecute.

Pe scurt, lanțul slăbiciunilor arată cam așa: RADET are datorii mari către ELCEN, pe care nu le poate plăti. La rândul său, ELCEN nu își achită facturile către Distrigaz care, mai departe, trebuie să plătească Romgaz.

După o întâlnire cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a dat asigurări, în urmă cu câteva zile, că nu există „în acest moment” niciun risc ca populația să rămână fără energie termică. Reacția ministrului a venit după ce, în urmă cu o săptămână, conturile ELCEN au fost blocate de un executor judecătoresc pentru neplata unei datorii față de Distrigaz. ELCEN spune că a făcut plățile, dar după data scadentă astfel că s-a acumulat o datorie din dobânzi de întârziere. 

Pentru că puțini bucureșteni știu însă exact cu ce se ocupă furnizorii de utilități și servicii din Capitală, prezentăm mai jos câteva date tehnice despre o parte dintre aceștia.

Să le luăm pe rând.

Electrocentrale București (ELCEN)

Electrocentrale București (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi din Bucureşti (90%). Compania riscă acum colapsul, din cauza blocajului financiar.

ELCEN a fost înfiinţată în decembrie 2002, ca filială a S.C. Termoelectrica S.A.

Ministerul Energiei este principalul acţionar al companiei, cu 97,51% din acţiuni, restul acţiunilor fiind deţinute de Romgaz (2,49%).

Electrocentrale București se ocupă cu producţia, transportul, distribuţia şi vânzarea energiei termice, dar şi producţia şi vânzarea energiei electrice.

Din punct de vedere al producţiei de energie electrică, ELCEN asigură 4,8% din cota de piaţă la nivel naţional, potrivit raportului OPCOM din decembrie 2013.

ELCEN are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti. Puterea electrică instalată în centrale este de 1.286 MW, iar puterea termică de 5.634 MWt.

Oficialii ELCEN au precizat la începutul acestui an că investițiile necesare ELCEN sunt de 250 de milioane de euro, iar anul 2016 este „ultimul minut din ceasul al doisprezecelea pentru sistemul românesc de termoficare”.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) 

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) distribuie căldura și apa caldă în Capitală. Este o regie subordonată Primăriei Capitalei.

RADET Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deținând 43% din piață. Compania livrează energie termică pentru aproximativ 565.000 de apartamente, reprezentând peste 8.500 de blocuri şi imobile, în care trăiesc peste 1,25 milioane locuitori, precum şi pentru aproximativ 5.400 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.

Subvenția pentru RADET din partea Primăriei Capitalei era estimată la începutul acestui an la peste 540 de milioane de lei, potrivit proiectului de buget pe 2016.

Operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică asigură 72% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% dintre consumatori sunt individuali, iar restul instituţii publice şi firme.

Regia se ocupă de transportul, producerea, distribuția și furnizarea de energie termică. RADET are circa 3.500 de angajați.

Sistemul de transport şi distribuţie are 987 kilometri de conducte - reţele termice primare și 2964 kilometri de conducte - reţele termice secundare. Regia deține 1012 de puncte termice, staţii centralizatoare, module termice și 46 centrale termice cvartal.

În total, RADET are datorii istorice de peste 3,6 miliarde de lei către ELCEN.

Și un amănunt mai puțin cunoscut. Potrivit site-ului companiei, RADET Bucureşti execută în regim propriu, cu personal specializat, lucrări de tip service auto şi Inspecţia Tehnică Periodică (ITP) „la cele mai avantajoase tarife”.

(Sursa foto: radet.ro)

Cei interesați de informații despre debranșarea sau branșarea la rețeaua de alimentare cu energie termică pot găsi informații aici.

Apa Nova București (ANB)

Apa Nova București (ANB) este o companie privată românească, membră a grupului internațional Veolia. Acționarii sunt: Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux cu 73,69%, Municipiul Bucureşti cu 16,31% din capitalul societăţii, iar cu 10% salariaţii societăţii prin Asociaţia ESOP.

În baza contractului de concesiune semnat în 2000 pe o perioadă de 25 de ani, ANB furnizează apă potabilă până la branșamentul imobilului, asigură alimentarea cu apă industrială, precum și servicii de canalizare și epurare pentru București.

Compania are 2099 de angajați, operează 2507 km de conducte apă, 2355 km canal și 3 stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina a fost conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a orașului București. Are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 metri cubi pe zi. Aici, pe lângă metodele clasice, se realizează tratarea apei cu ozon şi îndepărtarea micropoluanţilor cu cărbune activ pulbere.

De asemenea ANB are în exploatare una din cele mai mari stații de epurare din Europa, a patra ca mărime operată de grupul Veolia, care după finalizarea fazei a –II-a va deveni una din primele 10 stații cu tratare completă din Europa.

Cum a ajuns ANB furnizorul acestui serviciu?

ANB a devenit furnizorul de apă potabilă și canalizare al bucureștenilor în anul 2000 printr-o licitație internațională, organizată de Primăria Municipiului București cu sprijinul Băncii Mondiale. La licitație au participant companii precum: Vivendi (Veolia), IWL (United Utilities & Bechtel), Suez Lyonnaise des Eaux), Anglian Water etc.

Oferta depusă de Veolia a fost declarată câștigătoare. Nu au existat contestații cu privire la procedura sau la rezultatul acesteia.

Criteriul de selecție a fost prețul, iar termenii contractului, „regulile jocului”, nu au avut caracter negociabil.

Veolia este lider mondial în furnizarea apei potabile și domeniile conexe, fiind prezentă pe 5 continente, având contracte similare în foarte multe orașe. Peste 100 milioane de oameni beau apă furnizată de Veolia, produsă de 4245 uzine de apă de pe glob.

Proprietarul rețelei de alimentare cu apă este statul român, prin intermediul Primăriei Generale și a Consiliului General al Municipiului București

Conform contractului de concesiune valabil în perioada 2000 – 2025, Apa Nova București asigură întreținerea și exploatarea rețelei.

Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare are o vechime considerabilă, în special în centrul Bucureștiului, sistemul fiind proiectat și construit acum mai bine de un secol.

Timp de foarte mulți ani nu s-au efectuat lucrări corespunzătoare de mentenanță a rețelelor sau au fost utilizate materiale și tehnologii de reparație necorespunzătoare, fapt ce a dus la creșterea riscului apariției de defecțiuni

Conform estimărilor Apa Nova, înlocuirea completă a rețelei de canalizare ar necesita fonduri de aproximativ un miliard de euro și blocarea unor zone importante ale Bucureștiului pentru o bună perioadă de timp. Soluția găsită de Apa Nova o reprezintă folosirea de noi tehnologii, non-distructive, pentru a interveni cu minim de disconfort și de a repara și moderniza rețelele la fiecare intervenție de remediere a unei avarii.  

Regia Autonomă de Transport București (RATB)

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) beneficiază anual de subvenții importante de la Primăria Capitalei.

Principalul operator de transport de transport public de persoane la suprafață în București și județul Ilfov are un parc de transport cu o durată normală de funcționare care este depășită, după cum reiese din raportul de activitate al regiei pe 2015.

La finele anului trecut, parcul din dotarea RATB avea o vechime medie, după cum urmează: 18,5 ani la tramvaie, 12,8 ani la troleibuze, 8,4 ani la autobuze.

Durata normală de funcționare la tramvaie este de 14 ani, iar la troleibuze și autobuze este de 8 ani, potrivit legislației în vigoare.

În 2015 regia a avut în exploatare 149 de trasee, cu un parc de maximum 1337 de vehicule. Parcul de inventar în prezent este de aproape 2000 de unități - autobuze, troleibuze și tramvaie.

În 2015, „din cauza fondurilor limitate” Regia nu a cumpărat vehicule noi. Procesul de înnoire a parcului s-a limitat la punerea în circulație a două tramvaie Bucur LF cu instalații cu climatizare în salon, fabricate la Uzina de reparații, după cum se menționează în raportul de activitate.

Autorii raportului precizează că gradul de încărcare a vehiculelor din parc este monitorizat „în vederea adaptării ofertei de transport și a programelor de circulație la cererea actuală”.

„Gradul de încărcare a autovehiculelor este monitorizat pe intervale orare și tronsoane prin sondaje realizate pe fiecare traseu, în vederea adaptării ofertei de transport și a programelor de circulație la cererea actuală”, se arată în raportul de activitate a RATB pe 2015.

Subvenția pentru RATB din partea Primăriei Capitalei era estimată la începutul acestui an la circa 500 de milioane de lei. Subvenția acoperă diferența dintre tariful real si cel plătit de populație.

RATB are nevoie de investiții de circa 300 de milioane de euro în următorii patru ani, potrivit informațiilor furnizate pentru Hotnews.ro de oficiali ai regiei de transport. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Apa nu e aia care se foloseşte la spălat? Nu cred că se teme nimeni. Nu cred că observă nimeni, dovadă mirosul din mijloacele de transport în comun.
    • Like 0
  • check icon
    gatA cu abureala si tocmeala, gaTA cu scuze si acuze, gATA nu numere si %, GATA .... sa se taie toT, dar tOT ... de TOT ... sa umble lumea nauca pe jos, neimbaiata, nekkta, neplatita, nemancata, nef... sa se auda PROSTIA URLAND :) ... si acum la VOT !
    • Like 0
    • @
      Valentin check icon
      Niet... înainte de vot vine campania electorală... sezonul basmelor, cu Feţi Frumoşi şi cinstiţi... pe urmă se votează.
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      asta zic : "sa se auda PROSTIA URLAND :)" = campanie electorala la greu (la tv, la radio, afise, pixe & galeti, ligheane & pungi, zahar candel & urina vindecatoare, .... )
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult