Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Arhitectul Eugen Vaida a vrut să salveze 7 clădiri din Sibiu cu proprietari români și unul englez: „Englezul s-a bucurat, românii s-au supărat când am vrut să clasăm locuințele ca monumente…”

Eugen Vaida

Eugen Vaida conduce „Ambulanța pentru Monumente”, organizație care a salvat până acum de la prăbușire aproape 100 de clădiri istorice. În jur de 500 de voluntari din toată țara - meșteri sau studenți, ingineri constructori ori arhitecți, și-au făcut o misiune din a salva clădiri din vremurile vechi și odată cu ele, părți importante din istoria unor comunități, care altfel ar ajunge în ruină și uitare. Inițiativa s-a născut în 2016, din disperarea că statul face prea puțin pentru prezervarea patrimoniului construit și s-a pliat pe o pasiune din adolescență a arhitectului Eugen Vaida, aceea de a salva obiecte care spun povestea identității unor locuri. 

„Înainte să fie casele și patrimoniul construit, a fost patrimoniul etnografic. Am avut o pasiune de multă vreme, tata era profesor de sport, iar la el în magazie, în oficiu, erau patru cănuțe tradiționale sparte, foarte vechi. Și el le-a ținut. Și mi-a zis: Dacă vrei să vezi patrimoniu etnografic mergi într-un sat, în Săsăuși, și o să vezi ceva ce n-ai mai văzut. Într-adevăr, era un sat în care erau foarte multe ruine, se prăbușeau casele. Iar într-una dintre ruine am descoperit un ulcior vechi și un căpătâi rupt. M-a atras ceva formidabil la aceste obiecte, le-am luat acasă, am fugit cu bicicleta și așa am început să colecționez și să salvez, de fapt, aceste obiecte din satele de pe Valea Hârtibaciului. La început cu bicicleta și pe jos. De multe ori, mergeam iarna peste deal, pentru că nu puteam să merg cu bicicleta. Mergeam în spate cu cuiere, cu lădițe mai mici cu haine. Mi-era atât de frică noaptea, auzeam lupii urlând în depărtare, dar am continuat. După facultatea pe care am făcut-o la București, m-am întors acasă, ca să salvez în continuare acest patrimoniu. După aceea, am avut ocazia să-l cunosc și pe Majestatea Sa, Regele Charles al III-lea, care ne-a și sprijinit foarte mult”, a povestit, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24, arhitectul, care conduce și fundația din România a Regelui Charles.

De la nucleu inițial, Ambulanța pentru Monumente s-a extins acum în toată țara, iar astăzi multe comunități îi cheamă pe voluntari pentru a salva o casă, o moară, o biserică sau un pod cu istorie. Le oferă cazare și masă, primăriile asigură materialele de construcție, iar ei întocmesc documentația și fac lucrările de punere în siguranță a respectivelor clădiri. După cum explică Vaida, cel mai adesea se ocupă de fundații și acoperișuri pentru a împiedica prăbușirea și pentru a le da șansa construcțiilor să fie restaurate mai târziu, când vor fi bani.

„La un moment dat, în 2017, un medic dintr-un sat din Sălaj ne-a sunat și ne-a spus că la el în sat e o biserică mică de lemn în care plouă, era pur și simplu devastată. Ne-a spus: vă ajutăm cu comunitatea - acolo unde ne pun la dispoziție comunitățile locale cazare și masă, iar autoritățile materialele, noi venim cu partea de manoperă și documentație și o facem gratuit. Acolo s-a mobilizat atât de tare comunitatea, fiecare om a donat, ne-au oferit masa, au venit și au și lucrat cu noi. Și marea mea satisfacție este că acest medic, pe nume Bogdan Pintea, s-a îndrăgostit atât de mult de patrimoniu, încât ulterior a făcut și un master pe patrimoniu și a ajuns să înființeze o ambulanță în Sălaj”, spune Eugen Vaida.

„Dacă folosești ciment la o casă tradițională, ai distrus-o cu totul”

O mare piedică în calea lucrărilor de restaurare este absența meșterilor. În ultimii 30 de ani, s-a lupt lanțul de transmitere a priceperii între meșteri și ucenici, între tați și fii, între mame și fiice, astfel că puțini mai cunosc astăzi tehnicile tradiționale de lucru. Mulți tineri au plecat în străinătate, lăsând în urmă case goale și sate aproape părăsite. Pline de farmec vechi și situate în relativa apropiere a unor orașe mari, unele dintre acestea capătă o nouă șansă odată cu profesioniștii care renunță la viața urbană pentru a se muta la țară. Ei reușesc să modernizeze casele vechi, păstrând totodată aspectul tradițional. „Nu-i o contradicție între modernizare și metodele tradiționale de construcție. Confortul de locuire dintr-o casă tradițională este sub nivelul a ceea ce ne dorim în momentul de față. Și, sigur, trebuie îmbunătățit. Păstrăm acel aspect al casei, o restaurăm cu acele materiale tradiționale cu care s-a construit, dar uneori îți trebuie o baie, trebuie să mansardezi, să folosești și pivnița și trebuie să intervii cu materiale contemporane în interior, cel puțin. Dar să fie compatibile cu casa istoric, să nu o distrugă. De exemplu, cimentul distruge foarte mult, dacă folosești ciment la o casă tradițională ai distrus-o cu totul”, explică Eugen Vaida. Împreună cu echipa sa, a realizat o hartă a meșterilor care pot lucra după metode tradiționale - vreo 700 la nivelul întregii țări. Însă, din cauza ruperii lanțului de învățare, mulți dintre ei nu reușesc să atingă nivelul predecesorilor lor.

O altă problemă care a dus în timp la distrugerea patrimoniului este lipsa de cultură arhitecturală a proprietarilor, care vopsesc case încărcate de istorie în culori țipătoare și le pun termopane. „Ne este foarte greu pentru că nu avem un sprijin financiar din partea statului. Noi am făcut campanii de conștientizare, am adus peste 1.000 de proprietari de case tradiționale la Viscri să vadă concret cum a fost restaurată casa Prințului, dar și alte clădirii, tocmai ca să înțeleagă aceste valori, să înțeleagă cum funcționează materialele tradiționale și cum funcționează cele noi”, spune Eugen Vaida.

„În Anglia există o fundație pe patrimoniu și natură care are 6 milioane de membri”

Pe de altă parte, în alte țări, precum Marea Britanie sau Belgia, sprijinul statului este extrem de redus, tocmai pentru că oamenii înțeleg valoarea patrimoniului. „În Anglia există o fundație pe patrimoniu și natură care are 6 milioane de membri - National Trust. 10% din populația Angliei e membră într-o fundație de patrimoniu și natură”, remarcă arhitectul, care subliniază că englezii se simt mândri să locuiască într-o clădire istorică. În România, dimpotrivă. Cei care dețin o clădire de patrimoniu ori așteaptă să se dărâme, ca să poată ridica în locul ei un bloc, cum se întâmplă în cazul Bucureștiului, ori sunt îngroziți de ceea ce presupune gestionarea unei astfel de construcții.

„Chiar am avut un caz lângă Sibiu, 7 clădiri proiectate de un anumit arhitect am încercat să le clasăm, un singur proprietar era englez, Evident că s-a bucurat foarte tare că acea casă a lui are valoare memorială și de monument istoric. Pentru români este o corvoadă, pentru că nu își dau seama de valoarea acestor documentații. Aoleu, mă costă mult Evident că românii nu s-au bucurat. Englezul s-a bucurat, românii s-au supărat”, spune Vaida.

În București, multe clădiri vechi au fost distruse cu bună știință. din cauza intereselor imobiliare. În ochii multor dezvoltator, o clădire de patrimoniu este doar o piedică în calea unor câștiguri financiare fabuloase. este unul dintre motivele pentru care Ambulanța pentru Monumente nu a ajuns în București. „Bucureștiul e altceva, aici nu reușim să facem o Ambulanță pentru că interesul e de altă natură - se așteaptă să cadă acea clădire, acel monument”, punctează fondatorul Ambulanței pentru Monumente.

„În mediul rural, 90% din clădiri sunt construite ilegal”

Probleme sunt însă în toată țara și ele există din cauza complicității unor arhitecți care au renunțat la principii. „În mediul rural, 90% din clădiri sunt construite ilegal. (...) Pe de-o parte, e o lipsă de educație pentru publicul larg în domeniul patrimoniului și arhitecturii, iar pe de altă parte sunt semnăturile de complezență ale câtorva colegi, pentru că nu poți să dai vina pe toți. Dar sigur că un asemenea om distruge o întreagă stradă cu o clădire care nu se încadrează”, subliniază Eugen Vaida.

O nouă generație vine însă din urmă și îi dă speranță - generația care face voluntariat în proiectele „Ambulanței pentru Monumente”. „E total diferită de generația mea la nivel de viziune. De foarte multe ori studiază în străinătate, vin cu idei noi, de multe ori au o independență de gândire foarte bine pusă la punct și nu acceptă orice li se spune fără să analizeze acel lucru, Asta îmi place foarte mult la voluntarii noștri, sunt foarte critici în sensul constructiv. Au și sper eu să aibă o altă coloană față de alți colegi de-ai noștri care au parafat aceste clădiri și au făcut-o, desigur, pentru bani”, spune arhitectul. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult

Cluj Napoca.

Persoanele care au în derulare credite cu dobândă variabilă, majorată ca urmare a creșterii indicilor de referință în funcție de care se calculează aceasta, ar putea avea parte de o perioadă în care ratele să nu mai crească atât de puternic, începând din a doua jumătate a anului. Foto: Andras Ferencz

Citește mai mult