Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Astăzi, cei din generația Z nici nu își imaginează ce a însemnat o Europă cu franci francezi, mărci germane sau lire italiene. Și la Bruxelles toată lumea vorbește despre „criză”, însă „crizele” UE au creat mari oportunități din 1950 încoace

Bruxelles protest

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Surpriza actualei Comisii Europene a fost lansarea unui portofoliu de „Preparedness” (=Pregătire), adică, mai pe românește spus, un ministru european responsabil cu anticiparea posibilelor crize. Pare natural, desigur, mai ales că activitatea din precedenții cinci ani ai executivului european a fost marcată de două crize enorme, cea pandemică și cea a războiului din Ucraina. A anticipa posibile crize viitoare, evenimentele marcante cu impact societal major, este un lucru fascinant. Important este să avem mecanismele necesare și apoi de a avea răspunsuri rapide, structurate, la aceste pericole.

Cuvântul „criză” este la ordinea zilei, fie că vorbim de nivelul european sau de anumite sisteme naționale. Ne-am obișnuit să fim toți analiști politici și să vedem partea goală a paharului. Timpul pe care îl trăim ne permite o astfel de atitudine, iar democrația și mijloacele de comunicare facilitează astfel de abordări. Cu siguranță, se poate merge cu segmentul de criză la nesfârșit, alcătuind o hartă a potențialelor crize la nivel global, european, național și chiar local. Harta alcătuită este precum un teren minat, care ne va opri practic din activități. Orice mișcare pare fatală și, repet, nu putem să acuzăm că unii dintre noi au astfel de premoniții.

Scopul acestui editorial este însă să gândim astfel, să vedem în acest portofoliu sau activitate a noii Comisii Europene, o oportunitate. Proiectul european a fost o viziune în care timpul a dictat ritmul de dezvoltare. S-au văzut oportunitățile și s-a înțeles că împreună se pot face lucruri minunate pentru oameni. În anii 1950, resursele naturale, în special cărbunele și oțelul, au jucat un rol central în consolidarea cooperării europene printr-un proiect revoluționar: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Această inițiativă a fost lansată pentru a preveni conflictele între națiunile europene și pentru a promova dezvoltarea economică. Totul se întâmpla într-o Europã răvășită de ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Credeți că a fost ușor atunci să convingi populația din Germania sau din Franța pentru așa ceva? Dar s-a putut, iar timpul le-a dat dreptate politicienilor de atunci.

Nu a fost ușor nici să convingem țările europene pentru a avea o piață internă, dar s-a făcut, și ce bine a fost apoi pentru economia Europei. Sau mai corect spus, ce bine a făcut economiilor țărilor membre...

Pare aproape incredibil, dar într-o Uniune Europeană a anilor ’90 s-a reușit adoptarea unei monede unice. Atât de bun și bine executat a fost acest proiect că astăzi, cei din generația Z nici nu își imaginează ce a însemnat o Europă cu franci francezi, mărci germane sau lire italiene.

E timpul să întoarcem masa și să avem o abordare pozitivă la integrarea europeană. Am zis pozitivă, nu naivă. Trebuie să înțelegem că împreună, doar împreună, putem merge mai departe. Ne vom ocupa responsabil să apărăm valorile europene și să ne dezvoltăm economic. Să încercăm să avem reflexul de a vedea oportunități, nu doar pericole. Să fim pregătiți pentru a dezvolta sistemul european! Uniunea Europeană este o oportunitate! Suntem pregătiți?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult