Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Astăzi, cei din generația Z nici nu își imaginează ce a însemnat o Europă cu franci francezi, mărci germane sau lire italiene. Și la Bruxelles toată lumea vorbește despre „criză”, însă „crizele” UE au creat mari oportunități din 1950 încoace

Bruxelles protest

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Surpriza actualei Comisii Europene a fost lansarea unui portofoliu de „Preparedness” (=Pregătire), adică, mai pe românește spus, un ministru european responsabil cu anticiparea posibilelor crize. Pare natural, desigur, mai ales că activitatea din precedenții cinci ani ai executivului european a fost marcată de două crize enorme, cea pandemică și cea a războiului din Ucraina. A anticipa posibile crize viitoare, evenimentele marcante cu impact societal major, este un lucru fascinant. Important este să avem mecanismele necesare și apoi de a avea răspunsuri rapide, structurate, la aceste pericole.

Cuvântul „criză” este la ordinea zilei, fie că vorbim de nivelul european sau de anumite sisteme naționale. Ne-am obișnuit să fim toți analiști politici și să vedem partea goală a paharului. Timpul pe care îl trăim ne permite o astfel de atitudine, iar democrația și mijloacele de comunicare facilitează astfel de abordări. Cu siguranță, se poate merge cu segmentul de criză la nesfârșit, alcătuind o hartă a potențialelor crize la nivel global, european, național și chiar local. Harta alcătuită este precum un teren minat, care ne va opri practic din activități. Orice mișcare pare fatală și, repet, nu putem să acuzăm că unii dintre noi au astfel de premoniții.

Scopul acestui editorial este însă să gândim astfel, să vedem în acest portofoliu sau activitate a noii Comisii Europene, o oportunitate. Proiectul european a fost o viziune în care timpul a dictat ritmul de dezvoltare. S-au văzut oportunitățile și s-a înțeles că împreună se pot face lucruri minunate pentru oameni. În anii 1950, resursele naturale, în special cărbunele și oțelul, au jucat un rol central în consolidarea cooperării europene printr-un proiect revoluționar: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Această inițiativă a fost lansată pentru a preveni conflictele între națiunile europene și pentru a promova dezvoltarea economică. Totul se întâmpla într-o Europã răvășită de ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Credeți că a fost ușor atunci să convingi populația din Germania sau din Franța pentru așa ceva? Dar s-a putut, iar timpul le-a dat dreptate politicienilor de atunci.

Nu a fost ușor nici să convingem țările europene pentru a avea o piață internă, dar s-a făcut, și ce bine a fost apoi pentru economia Europei. Sau mai corect spus, ce bine a făcut economiilor țărilor membre...

Pare aproape incredibil, dar într-o Uniune Europeană a anilor ’90 s-a reușit adoptarea unei monede unice. Atât de bun și bine executat a fost acest proiect că astăzi, cei din generația Z nici nu își imaginează ce a însemnat o Europă cu franci francezi, mărci germane sau lire italiene.

E timpul să întoarcem masa și să avem o abordare pozitivă la integrarea europeană. Am zis pozitivă, nu naivă. Trebuie să înțelegem că împreună, doar împreună, putem merge mai departe. Ne vom ocupa responsabil să apărăm valorile europene și să ne dezvoltăm economic. Să încercăm să avem reflexul de a vedea oportunități, nu doar pericole. Să fim pregătiți pentru a dezvolta sistemul european! Uniunea Europeană este o oportunitate! Suntem pregătiți?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult