Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Atacul de la Kabul și „gafa” Ramonei Mănescu: „Declarația că Ambasada României a fost ținta cu siguranță i-a iritat pe partenerii noștri”

Ramona Mănescu

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În atacul terorist care a avut loc la începutul săptămânii asupra unui cartier rezidențial fortificat din Kabul au murit 16 oameni și au fost răniți 119. Un român care lucra în echipa de securitate a Ambasadei României și-a pierdut viața, în timp ce un altul a fost grav rănit. Într-o intervenție telefonică la Digi 24, ministrul de Externe Ramona Mănescu a susținut că ambasada României, care își avea sediul în complexul numit Green Village, alături de alte organizații internaționale, a fost ținta atacului care a durat mai multe ore. „Ambasada României a fost ținta (…) A fost un asalt, a fost o mașină capcană care apoi a fost urmată de un atac armat care a fost susținut timp de câteva ore și asta a și îngreunat sarcina echipei de salvare, de extragere a oamenilor din zonă, care s-a făcut spre dimineață”, a declarat Mănescu. Declarația că Ambasada României a fost o țintă expresă a atacului a fost „o gafă” crede Ștefan Coman (foto), expert în procese electorale post-conflict, care în ultimii 15 ani a fost, ca reprezentant al unor organizații internaționale, în numeroase rânduri în Afganistan, pentru a organiza diferite runde de alegeri.


„A fost o gafă a consilierilor ministrului de Externe. A fost o prostie, am văzut că a încercat să dreagă busuiocul după aceea, a mai dat un comunicat, însă ce a fost spus a fost spus și, din păcate, sunt unele televiziuni care și acum titrează ce a spus ea. Or, asta nu e adevărat și, în plus, declarația asta cu siguranță i-a iritat pe partenerii noștri. Pentru că în general nimeni nu încearcă să iasă în față, este o echipă, mai ales când e vorba de misiunile NATO. Să scoți România în fața acum a fost o chestiune ieftină, care se practică pentru electoratul românesc, dar declarațiile astea au niște reverberații internaționale și ar trebui să fie cântărite. Imediat s-a creat impresia că atacul a fost împotriva României”, afirmă Ștefan Coman. 

Acesta se afla în complexul Green Village la precedentul atac, care a avut loc în luna ianuarie. „Nu s-a spus niciun cuvințel despre Ambasada României atunci, erau tot acolo, au fost și atunci sub același pericol. Din fericire, teroriștii nu au reușit să spargă zidurile. Ei au avut și atunci pregătiți 4 sau 5 atacatori înarmați până în dinți care așteptau. Dar au reușit să fugă pe străduțele unui cartier mai sărac”, povestește Ștefan Coman.

Fortificat cu ziduri de beton, cartierul Green Village este locul unde mulți străini se cazează atunci când ajung în Afganistan.

„Cum a apărut așa-zisul cartier? Acolo este o companie de telefonie mobilă, una dintre cele mai mari. Sunt foarte importanți, acolo sunt multe antene și, la început, se știa, era un fel de secret public, că acolo este un centru de comunicații al americanilor. S-au mutat de câțiva ani de acolo. Între timp cineva a văzut oportunitatea extraordinară și a zis: Hai să facem aici un fel de hotel. Lucrători străini, diplomați, consilieri vor veni aici, știind că sunt bine păziți. Era o fortăreață înconjurată de ziduri de beton”, explică Ștefan Coman. Green Village a fost atacat până acum de talibani de patru ori, iar după atacul din luna ianuarie multe organizații internaționale au decis să își mute sediul de acolo.

În vizitele lui în Afganistan,Ștefan Coman și-a dat seama că militarii români, care iau parte inclusiv la procesul de instruire al angajaților din ministerul afgan de Interne, din forțele de ordine sau autoritățile vamale, sunt bine văzuți de localnici. La fel și românii care lucrează în echipele de securitate ale firmelor private de pază și protecție. „Faptul că România este parte a NATO, este un aliat al SUA, îi face să fie priviți ca inamici de către talibani și de către extremiști. Dar, în general, românii nu ies cu nimic în evidență acolo”, explică Ștefan Coman. 

Joi, un militar român a decedat într-un atac revendicat de talibani, în care și-au pierdut viața 10 persoane și au fost rănite 42. În opinia lui Ștefan Coman, atacurile din ultima vreme reprezintă un instrument de presiune asupra SUA, în contextul negocierilor pentru acordul de retragere a trupelor din Afganistan. 

„Acolo nu poți să fii siguri niciodată.Toți cei care lucrează în ambasada americană se duc la aeroport cu elicopterul, se duc în vizite cu elicopterul. În nu toată lumea poate face acest lucru, ceilalți străini folosesc în continuare căile rutiere”, povestește el, adăugând că, după retragerea americană, situația din Afganistan se poate degrada foarte rapid.

„Din păcate, eu văd un scenariu similar cu cel din Irak, după retragerea anunțată de Obama, eu am fost și în Irak. Numai că aici avem mult mai mulți actori, sunt multe alte etnii, iar oamenii ăștia de sute sau chiar mii de ani au trăit după alte reguli. Construirea unui stat centralizat în Afganistan a fost un vis pe care l-au visat mulți. Situația s-ar putea deteriora foarte repede. Să nu uităm că în Kabul este o comunitate foarte puternică de hazara, care istoric au fost o minoritate persecutată de majoritatea pashtun. Hazara, de când a început ocupația, au devenit un fel de preferații americanilor. Au trecut 18 ani de atunci, sunt foarte educați, ei sunt în cele mai importante funcții din administrație și ei ar pierde cel mai mult dintr-o eventuală revenire a talibanilor. Iar din cate am vorbit cu cei care erau în Kabul, ei se vor mobiliza eventual și militar și lucrurile se pot deprecia foarte repede. Sunt pakistanezii, din partea cealaltă sunt iranienii, e greu de prezis ce s-ar putea întâmpla. Suntem o mică rotiță în angrenajul acesta, iar acum situația a ajuns și la urechile românilor. Unii se întreabă dacă nu ar fi bine să ne retragem, nu ne putem retrage”, spune Ștefan Coman.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AlexisZ check icon
    "Oh, Ramona !" :-)
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult