Atunci când o să intrăm în recesiune, ratele românilor calculate pe baza noului indice IRCC vor fi mult mai mari

Vă invit să citiți câteva idei legate de înlocuirea indicelui ROBOR cu IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) la creditele noi acordate populației precum și a celor refinanțate

1. Creditele contractate prin programul “Prima Casa” rămân legate de ROBOR, deci ratele NU SCAD pentru creditele “Prima Casa”, deoarece acest program este reglementat printr-o lege specială rămasă nemodificată de ordonanța care a impus noul indice IRCC pentru restul creditelor. Dimpotrivă, ratele la Prima Casă o să crească, deoarece ROBOR își poate continua trendul ascendent până aproape de 4% la finalul anului, în contextul în care inflația este deja la 4% și va rămâne la acest nivel. Așadar în forma actuală a legislatiei, noul indice NU se aplică creditelor din programul Prima Casă. Totusi, joi seara reprezentanții Ministerului Finanțelor au declarat că se va aplica și acestor credite. Așteptăm modificările legislative corespunzătoare, deoarece nimeni nu aplică modificări contractuale în baza unor declarații.

2. IRCC pentru trimestrul IV 2018 este de 2,36%, comparativ cu ROBOR 3M de 3,21%. În niciun caz nu vorbim despre o reducere a ratelor la nivelul anunțat de guvernanți! În funcție de momentul contractării creditului și indicele vechi folosit (ROBOR cu maturitate la 3 luni sau la 6 luni), ratele lunare la bancă o să scadă cu 5% maxim 10%. Pentru creditele contractate mai recent (în ultimii 3-5 ani, perioadă în care se plătește mai multă dobândă și mai puțin principal), scăderea ratei lunare poate ajunge până la 10% … dar comisionul plătit pentru o eventuală refinanțare a creditului poate anula diferențialul de dobândă pentru cel puțin 1 an.

3. În baza noului indice, o să fie trimestre în care clienții o să plătească mai puțin, și altele în care o să plătească mai mult comparativ cu vechea formulă de calcul, majoritatea fluctuațiilor estimate fiind între -10% și +10%. O analiză a ratelor plătite de români pentru un orizont de minim 2-3 ani arată că, în medie, nivelul acestora este același, indiferent de indicele de referință aplicat (IRCC vs ROBOR). De asemenea, băncile pot crește marjele aplicate noilor credite, anulând astfel diferențialul IRCC-ROBOR.

4. Majoritatea tranzacțiilor pe baza cărora este calculat noul indice IRCC sunt pe termene scurte, de o zi sau maxim o săptămâna, dobânda fiind influențată decisiv de nivelul lichidității de moment din piață. Problema este că lichiditatea moment din piață fluctuează, nivelul minim fiind înregistrat când se plătesc taxe sau există incertitudine ori motive de panică din cauza riscurilor. De aceea, românii care vor contracta credite la noul indice (sau cei care vor refinanța creditele vechi) o să observe fluctuații (creșteri / scăderi) mai ample comparativ cu vechea formula de calcul (ROBOR)

5. Un lucru este cert: atunci când o să intrăm în recesiune, ratele românilor calculate pe baza noului indice IRCC o să fie mult mai mari, deoarece lichiditatea de moment disponibilă în piață se va reduce semnificativ din cauza retragerilor de capital și deficitului fiscal ridicat care va trebui finanțat (efectul de evicțiune, când statul va absorbi lichiditatea din piață pentru finanțarea deficitului și a datoriei publice). Tehnic, se inversează curba de randamente (dobânzile pe termen scurt o să fie mai mari decât cele pe termen lung). Deci, atunci când românii o să fie mai vulnerabili din cauza recesiunii, exact atunci cheltuielile cu ratele bancare calculate pe bază IRCC o să fie mai mari !

Concluzie? Din două una, dați-mi voie: Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele ... esențiale!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp