Mașina nu e doar un mijloc de transport, ci și o carte de vizită pe patru roți, mai ales în România și în alte țări din sud-estul Europei. Pentru mulți, nu contează atât de mult unde îi duce, cât ce spune despre ei. Așa că aleg un model premium, chiar dacă e second-hand și pe deasupra cu sute de mii de kilometri la bord, în loc să-și ia o mașină nouă, dar mai accesibilă și de ce nu, produsă chiar în România. E ca și cum ar alege un costum de firmă, chiar dacă e uzat, doar pentru etichetă.

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Dacă te străduiești deja să colectezi selectiv gunoiul acasă sau la birou, cu gândul că astfel contribui la reducerea poluării, cel mai probabil știi și faptul că, de cele mai multe ori, acesta este ridicat de o singură mașină. În cel mai bun caz, deșeurile ajung în centrele de reciclare unde are loc o altă sortare și apoi intră efectiv în procesul de prelucrare în vederea reutilizării. De cele mai multe ori însă, lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui.

„În România, artiștii rezistă mai degrabă și asta e o chestiune valabilă pentru tot restul lumii, cred. Nu e nicăieri ușor să fii artist. Un artist, cred că trebuie să fie pregătit să mănânce și covrigi uscați, dar să reziste și la icre negre. Trebuie să aibă un stomac rezistent”, a spus pictorul de origine basarabeană întrebat dacă în România, artiștii există sau mai degrabă subzistă.

Se poate mânca bine cu bani puțini? „Nu. Nu s-a putut niciodată. Dacă ai scos puțini bani din buzunar, trebuie să compensezi cu altceva, cu un efort personal. Sunt oameni care câștigă bani puțini, dar pentru asta plătesc cu foarte multă muncă. Într-o perioadă am locuit în Cluj, la casă, și avem o curte de 50 de metri pătrați care produceau cartofi, usturoi, ceapă, ardei. ș.a.m.d. Dar pentru a le avea a trebuit să mă trezesc în fiecare dimineață la ora 5 să-mi ud grădina, a trebuit să-mi iau timp în fiecare zi să dau cu săpăliga, să scot buruienile. Asta e un cost, e un timp pe care nu-l folosești pentru ceva ce ți-ar plăcea să faci. Să mânânci ieftin și bun e un mit”, explică Adi Hădean.

Pentru preotul catolic Francisc Doboș, fost purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București și una dintre cele mai prietenoase și mai umane voci bisericești, banul reprezintă doar un mijloc care trebuie pus în slujba binelui comun și este un concept care depășește valoarea materială, pe care îl interpretează în cheia pildei talanților.

Cartea pentru care nici el nu a avut bani la momentul în care a apărut a fost „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, de George Călinescu.

„Eu am crescut în Berceni, un cartier mărginaș, și îmi amintesc că nu aveam foarte mulți bani, și mergeam la liceu, la Școala Centrală. Pentru mine era ușor frustrant când ceilalți spuneau: Nu ne cumpărăm aia, aia?, iar eu aveam bani de abonament de metrou și cel mult o gogoașă. Nu-i aveam și atunci mi-am stabilit un etalon al bogăției, ce înseamnă să ai bani. Pentru mine, ce înseamnă să ai bani este să poți să mergi într-un supermarket și să poți să îți pui în coș, fără să exagerezi, dar să nu te uiți neapărat cât costă și să calculezi dacă îți ajung banii. Dacă poți să faci asta, atunci ești suficient de bogat”, spune Melania Medeleanu, fondatoare a Asociației Zi de bine.

„Se învârte totul în jurul banilor?” a fost una din întrebările la care a fost invitat să răspundă Omer Tetik.

„Avem colegi care au început un internship în 2021 la noi și lucrează astăzi full time. Avem lansată recent o academie de audit intern pentru toată piața financiar- bancară.”