Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Au jucat împreună, au plâns împreună

Retragerea lui Federer

Foto: Profimedia Images

În istoria tenisului apar mai mereu perioade în care își dispută supremația unul sau mai mulți jucători. Însă dincolo de capacitatea de a domina acest sport, dincolo de titlurile câștigate, de popularitatea obținută pe teren sau în afara lui, foarte rar apar jucători care traversează generațiile unui sport și îl schimbă din temelii, în timp ce și ei se transformă în legende fără să-și dea seama.

Roger Federer e un astfel de exemplu. Tenisul a fost unul până la el și altul după acesta. Aseară și-a luat rămas-bun de la cariera profesionistă, într-unul dintre cele mai emoționante momente din istoria tenisului.

Spre deosebire de alte retrageri din tenis sau din sport, retragerea lui Federer de pe teren nu întristează, pentru că el continuă să joace în noi.

Cu alte cuvinte, Federer a făcut ceva ce puțini oameni reușesc în lumea asta: a devenit o poveste, iar identitatea și realizările sale vor fi nemuritoare. 

„O să trecem cumva prin interviul ăsta. A fost o zi minunată. Le-am spus băieților că sunt foarte fericit, nu sunt trist. Mă simt fantastic să fiu aici. M-am bucurat enorm pentru că tot ce am făcut aici a fost pentru ultima dată. Să-i am alături pe toți acești băieți minunați, familia mea, mă gândeam că se va întâmplat ceva neprevăzut din punct de vedere fizic, dar totul a mers foarte bine. A fost incredibil că am putut juca alături de Rafa, în fața lui Rod Laver, lui Stefan Edberg.

E incredibil. Nu am vrut să mă simt singur pe teren, dar să spun adio tenisului în echipă a fost mereu ceea ce mi-am dorit. Fiind în echipă cu Novak, Casper, Rafa, Matteo, Stefanos, băieții din Echipa Lumii, a fost o mare plăcere. Se simte ca o sărbătoare pentru mine, e exact ce mi-am dorit. Nu ar fi trebuit să fie așa cariera mea, nu mă gândeam că voi ajunge să fiu cine sunt. Eu doar mă bucuram că joc tenis. A fost o poveste fantastică, aș repeta-o oricând. A fost incredibil, a fost distractiv. Înseamnă enorm să vă am alături și nu numai pe voi, pe toți fanii din toată lumea”, a declarat Roger Federer, la finalul ultimului meci din carieră.

Federer și Nadal, în lacrimi aseară

Federer și Nadal, în 2006, la Monte Carlo

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult