Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Au jucat împreună, au plâns împreună

Retragerea lui Federer

Foto: Profimedia Images

În istoria tenisului apar mai mereu perioade în care își dispută supremația unul sau mai mulți jucători. Însă dincolo de capacitatea de a domina acest sport, dincolo de titlurile câștigate, de popularitatea obținută pe teren sau în afara lui, foarte rar apar jucători care traversează generațiile unui sport și îl schimbă din temelii, în timp ce și ei se transformă în legende fără să-și dea seama.

Roger Federer e un astfel de exemplu. Tenisul a fost unul până la el și altul după acesta. Aseară și-a luat rămas-bun de la cariera profesionistă, într-unul dintre cele mai emoționante momente din istoria tenisului.

Spre deosebire de alte retrageri din tenis sau din sport, retragerea lui Federer de pe teren nu întristează, pentru că el continuă să joace în noi.

Cu alte cuvinte, Federer a făcut ceva ce puțini oameni reușesc în lumea asta: a devenit o poveste, iar identitatea și realizările sale vor fi nemuritoare. 

„O să trecem cumva prin interviul ăsta. A fost o zi minunată. Le-am spus băieților că sunt foarte fericit, nu sunt trist. Mă simt fantastic să fiu aici. M-am bucurat enorm pentru că tot ce am făcut aici a fost pentru ultima dată. Să-i am alături pe toți acești băieți minunați, familia mea, mă gândeam că se va întâmplat ceva neprevăzut din punct de vedere fizic, dar totul a mers foarte bine. A fost incredibil că am putut juca alături de Rafa, în fața lui Rod Laver, lui Stefan Edberg.

E incredibil. Nu am vrut să mă simt singur pe teren, dar să spun adio tenisului în echipă a fost mereu ceea ce mi-am dorit. Fiind în echipă cu Novak, Casper, Rafa, Matteo, Stefanos, băieții din Echipa Lumii, a fost o mare plăcere. Se simte ca o sărbătoare pentru mine, e exact ce mi-am dorit. Nu ar fi trebuit să fie așa cariera mea, nu mă gândeam că voi ajunge să fiu cine sunt. Eu doar mă bucuram că joc tenis. A fost o poveste fantastică, aș repeta-o oricând. A fost incredibil, a fost distractiv. Înseamnă enorm să vă am alături și nu numai pe voi, pe toți fanii din toată lumea”, a declarat Roger Federer, la finalul ultimului meci din carieră.

Federer și Nadal, în lacrimi aseară

Federer și Nadal, în 2006, la Monte Carlo

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult