Austria trage oblonul aderării României la Schengen. „Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp”

Foto: Profimedia Images

- Astăzi are loc summitul UE-Balcanii de Vest, la Tirana, în capitala Albaniei. La momentul sosirii la locul în care se desfășoară evenimentul, președintele Klaus Iohannis a transmis că „Încă se discută” și „se negociază”, iar discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment.

- Mesajul președintelui României vine după ce luni, Comisia Europeană a subliniat că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre Schengen cu drepturi depline şi a transmis că se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să dea undă verde primirii acestora, joi, la reuniunea Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din statele UE. 

- Cu toate acestea, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat marți, cu 10 minute mai devreme de declarația lui Klaus Iohannis, că Austria se opune integrării României în Spațiul Schengen. Șeful guvernului de la Viena a transmis că „mai e nevoie de timp” pentru a da un vot pozitiv aderării României și Bulgariei la Schengen, reluând argumentele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, care a spus că migranții au ajuns în Austria fără a fi înregistrați anterior în nicio altă țară UE.

- Karner a transmis săptămâna trecută că țara sa vrea să-și folosească dreptul de veto în ce privește includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

- „Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus marți cancelarul Nehammer.

- Tot luni, Comisia Europeană a publicat un plan de acțiune pentru a combate migrația ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. Planul de acțiune privind Balcanii de Vest identifică 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni:

(1) consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor;

(2) accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire;

(3) combaterea contrabandei cu migranți;

(4) consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor;

(5) realizarea alinierii politicii în materie de vize. 

- Măsurile se concentrează pe sprijinul acordat partenerilor din Balcanii de Vest sau pe acțiunile întreprinse de aceștia, precum și pe acțiunile din UE. Obiectivul este de a consolida cooperarea în materie de migrație și de gestionare a frontierelor cu partenerii din Balcanii de Vest, având în vedere statutul lor unic în perspectiva aderării la UE și eforturile lor continue de aliniere la normele UE.

- În plus, conform Comisiei Europene, aproape 130.000 de tentative de trecere neregulamentară a frontierei au fost raportate de Frontex la frontierele externe ale UE pe toate rutele din Balcanii de Vest în 2022, de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2021.

- Austria și-a exprimat opoziția față de extinderea Schengen doar în urmă cu două săptămâni, invocând subiectul înaintea unor alegeri regionale în care partidul premierului și ministrului de Interne este cotat cu șansa a doua.

- Două scenarii sunt posibile pentru acceptarea României în Schengen: fie o amânare a votului, ceea ce poate însemna inclusiv că subiectul nici nu va fi inclus pe agenda JAI de joi, 8 decembrie, fie un vot pozitiv pentru aderare.